Browsed by
Category: Eco

Cred că e bine să avem o viața mai simplă, mai sănătoasă, mai prietenoasă cu planeta pe care trăim.

Orașul sustenabil

Orașul sustenabil

     Se află în Dubai, Emiratele Arabe Unite și-și propune să fie cât mai eficient din punct de vedere al consumului de energie (în general). Orașul produce 10MGW/h pe zi din panouri fotovoltaice, iar o treime din energia asta e produsă de panourile de pe parcările din oraș.

Să produci energie doar mergând pe stradă?

Să produci energie doar mergând pe stradă?

     E clară treaba că trăim vremurin interesante. Majoritatea vârfurilor tehnologiei sunt preocupate de generarea de energie, în special electrică. Iată înco o idee năstrușnică de a produce enegie electrică din energia cinetică generată în timp ce pur și simplu mergem pe stradă. Sigur, e vorba de o stradă specială. Sunt de fapt niște pavele speciale care, atunci când calci pe ele invârt niște minigeneratoare care produc puțină energie. Dar faci mulți pași calci pe multe pavele și la fel ca tine sunt mii de oameni în orașe.

     Dar asta nu e tot. Mai e și chestia că te poți conecta cu o aplicație la sistemul ăsta care-ti poate spune câți pași ai făcut și câtă energie ai produs. Poți dona energia produsă sau poți să-ți scazi factura la ENEL și așa mai departe. Cerul e limita. 

Un grătar solar. Fără cărbuni.

Un grătar solar. Fără cărbuni.

Avantajul la grătarul ăsta e că:

– e prietenos cu mediul (asta dacă-l duci în poeniță)

–  poți face o ceafă oricând, dacă ai soare.

– nefiind un grătar propriu zis, ai nevoie de tigaie. Sau wok sau ceva. Cred că legumele la Wok în vin alb, merg foarte bine.

– Nu trebuie să te duci să cumperi cărbunii pe care ai uitat să-i cumperi ieri.

– nu stai în fum, nu se afumă carnea (dacă ăsta poate fi un avantaj),

– te dai mare la prieteni cu super tehnologia de pește prăjit

Dezavantajele ar fi:

– tehnic vorbind,nu e un grătar.

– Gustul. Cred că e cu totul alt gust, tocmai pentru că lipsește fumul ăla care-ți intră-n ochi.

– Gratarul îl faci la soare, deci trebuie să stai în soare, cumva. Nu poți să te tragi la umbră cu el.

– Dacă e mai înnorat, te sui în mașină și te duci să iei cărbuni.

–  Nu poți face grătar noaptea. Grătarul în nopțile de vară e cel mai fun! Dar na, la lumina lunii, ăsta nu merge.

 

Un om normal singur în Alaska

Un om normal singur în Alaska

Am dat peste filmul ăsta despre un om care trăiește izolat în Alaska, cam la 150 de mile dincolo de Cercul Polar. În ciuda izolării este un om absolut normal, cu familie copii și tot restul catastrofei care se impune.  Și chiar e foarte social. Omul zice așa: "The stomack needs food and the mind needs people." 

Mituri despre homesteading

Mituri despre homesteading

     Mulți oameni s-au săturat de viața la oraș și vor să se retragă la țară unde pot să-și crească singuri propria mâncare. Mai jos vedem câteva aspecte legate de miturile unei gospodării autosuficiente, cum ar fi "E mai ieftin să crești propria mâncare?" și multe altele!

Cum scapi de bălțile de pe alei

Cum scapi de bălțile de pe alei

     Inspirat de vecinul Cristi, am meșterit rapid o invenție pentru săracii care s-au săturat de bălțile de pe aleile din curte făcute de apa care se scurge prin burlane de pe acoperiș.

Cea mai mare casă pasivă din Canada

Cea mai mare casă pasivă din Canada

     Nu mi-e clar ce au special așa zisele case pasive! Glumesc desigur, dar ce mă nedumirește este de ce omenirea nu s-a gândit la asta până acum?! Adică WTF? Lemnul, vata de sticlă, lâna, polistirenul și în general orice material de izolație termică sau orice altceva, nu sunt de ieri de azi pe piață. Nu e ca și cum s-a descoperit acum 3 ani că dacă izolezi casa mai bine scad costurile cu încălzirea sau efectul de seră (prin geamuri) s-a descoperit week-endul trecut. fotovoltaicele sunt o tehnologie relativ stabilă din 1970. De ce apar chestiile astea abia acum?? Ne-a plăcut să risipim resurse și acum ne dăm seama că nu e ok? Serios? Atât de inteligentă e societatea umană în ansamblul ei?

Cum a fost la huțuli!

Cum a fost la huțuli!

spuneam că am fost în a 2-a mare acțiune din proiectul Lumină pentru România în Maramureș, în localitatea Poienile de sub Munte, locuită majoritar de huțuli, o populație de etnie slavă (nu neapărat ucraineană), dar care învață limba română la școală și dialectul slav acasă din mamă-n fiu. Acum am și un mic filmuleț despre cum a fost acolo. Enjoy!

Dacă vrei să zbori, trebuie să mănânci fructe de pădure

Dacă vrei să zbori, trebuie să mănânci fructe de pădure

Un clip super bine făcut despre cât de mișto e să mănânci sănătos și să slăbești. Mă rog, e despre mai multe, dar astea sar în ochi.

Despre reciclare, rușine, bani

Despre reciclare, rușine, bani

     Colegul Vali mi-a prezentat-o pe Prepper Princess. Îmi place de ea, o femeie puternică, știe ce vrea. Dacă era în altă epocă probabil ar fi fost ceva războinică destul de hot care dobora ursu dându-i cu toporu-n cap sau ceva de genul ăsta. Iat-o aici cum vorbește despre reciclare. Prin drumurile ei pe care le face oricum adună diverse chestii care se pot recicla la centrele de reciclat chestii care se pot recicla. Intr-o săptămâna a facut din asta 20$, altă dată 41$, adică undeva la +200 lei pe 2 saptamani doar din reciclare.

     Într-o vară am strâns și eu doze de bere, suc, sticle. După 3 luni de pus deoparte propriile deșeuri reciclabile, am dus la Cora un sac d'ăla mare cum au unii homeleși pe cărucior. Am luat fantastica sumă de 9 lei, alta data 10 lei, 11 lei Asta după luni de zile de colectat. Aș zice eu că e o diferență.

Coca Cola verde

Coca Cola verde

Au trecut vreo 2 ani, cred, de când am auzit prima dată de Coca Cola life/verde și până azi, când m-am împiedicat la raft de ea. Este într-adevăr mai puțin dulce, dar încă mult prea dulce. Mie mi se pare că în loc de 10 cubulețe de zahăr, sunt acum vreo 4-5. Tot multe. Hai Cola, se poate și mai bine pentru 2 lei în plus. You can do it!

 

Miza închiderii școlilor

Miza închiderii școlilor

     Nivelul de fericire al oamenilor se erodează atunci când dau de greu. E normal pe undeva. E frig, ești nefericit. Întreținerea e scumpă, ești nefericit. Stai în trafic, ești nefericit. N-a pornit mașina, ești nefericit. Și tot așa.

Bun a venit iarna, zăpadă, ger, tot tacâmul. De ce a închis Firea școlile?

– începutul școlii, prima ninsoare și gerul, TOATE în aceleași câteva zile, ar fi însemnat o miniapocalipsă pentru București. Se știe că traficul pur și simplu o ia razna când începe școala. Dacă mai pui și zăpada peste asta, haosul ar fi depășit orice record! Probabil că vreun comunist bătrân a sfătuit-o: "Mai ții minte când se închideau școlile?" Zis și făcut: Închidem școlile! Practic, Firea și după ea alți primari pe linie de partid, și-au cumpărat răgaz o săptămână până mai cară din zăpadă, mai deszăpezesc niște străduțe și cel mai important, se mai obișnuiește lumea cu ghețușul.

– Profesorii au salarii mici și iarna întreținerea e scumpă. Să mergi la serivici, prin zăpadă, pe ger și pe un salariu derizoriu rezultă desigur puțin mai multă nefericire, care însă se mai estompează dacă primești bonuș o săptămână de concediu plătit!

– Încălzirea școlilor costă. 5-6 zile de încâlzit pe regim de avarie zeci și sute de școli și licee din București poate însemna o economie la buget. În țară cu atât mai mult, pentru că sunt bani mai puțini la bugetele locale, dar gazul are același preț.

Nu există vreme rea, doar haine proaste!

     Ok, ăsta e un proverb finlandez sau așa ceva. Dar hai să analizăm la rece schema. Cred că aproximativ 80-90% din părinții din București îi duc pe cei mici la școală cu mașina. Cam la fel și în celelalte orașe. Asta ar însemna că un copil de grupa pregătitoare sau chiar de grădiniță să zicem ar merge în medie prin frigul ăsta cam 5 minute din casă până-n mașină și încă vreo 5 din mașină până în școală. Și e mult când zic 5 minute. Eu parchez departe de școală și merg cu fi-meu cam 2-3 minute de la mașină până la școală. 

     Bun deci vorbim de o expunere la gerul cumplit de maxim 10 minute dimineața și încă 10 la întoarcere. Hai să mai punem încă 10 dacă-l mai duci la after school sau ceva. Despre ce vorbim? O expunere de 4 episoade a câte 5 minute la marele ger? Pentru asta se închid școlile? Nu, evident că nu pentru asta. Ăsta e praf în ochi aruncat credulilor, celor care n-au timp să se gândească la toate astea, celor crescuți în eprubete și așa mai departe.

Totuși, cine și când ar trebui să închidă școala?

     În Canada, societatea, nu doar școlile, se închid de facto. Pur și simplu nu mai poti ieși din casă ca să ajungi nicăieri. Dau și autoritățile un anunț, acolo ca să fie, dar oamenii știu clar ce au de făcut și fără anunțul lor. Câteva zile bune stau cu capul la cutie. După care viața începe să revină ușor, ușor la normal. Franța, Anglia, Italia închid școlile la 1 cm zăpadă? Da, sunt atât de deștepți ca și Firea. Jmecheria n-are granițe. Ce s-ar putea întâmpla? Iese prostu în tricou și face pneumonie?  Îi îngheața croissantul lui Antoine? Dolce&Gabbana nu fac pulovere? Nu știu că trebuie să se îmbrace când e frig? Care e problema reală? Nu mai pornește Jaguarul lui John? Are dreptate și Eftimie o să înceapă unii să moară pentru că stau să le plouă-n gura până se îneacă. Și nimeni nu-l salvează. Și asta e valabil și la italieni și la englezi ba chiar și la înțeleptul popor francez. Prostia nu are granițe.

     Serviciile se închid de facto, atunci când fizic nu se pot desfășura. De ce? Păi hai să vedem. Dacă gerul ăsta de -10C-14C (că ziua nu e mai jos de atât, atenție și la vrăjeala cu temperaturile de -30C, alea sunt noaptea, când oricum nu mergi la școală), ar dura 15 zile, 30 de zile sau chiar 60 de zile, ce facem? Murim? Stăm cu gura căscată să ne crească țurțuri pe dinți? Serios acum? Statul în casă pe ger, blocatul serviciilor, interzicerea circulației (vă mai amintiți de jmecheria asta?) sunt doar un mod de a ascunde gunoiul sub preș, o modalitate a societății de a-și arăta lașitatea, incompetența, frica și nu în ultimul rând obediența. Întâi față de forțele naturii care  uite stăpânește peste tot și mai apoi e subtil transferată către autorități, ăia care ne conduc  pe noi, oile proaste, care ne spun ce să facem, care închid școli și iau decizii.

 

Cum arată un cort cu încălzire

Cum arată un cort cu încălzire

Pentru că n-avea ce face, băiatul ăsta din Ontario a plecat de la casa lui cu tot cu Lăbuș ca să stea o zi și-o noapte în pădure, în ger, în frig, în cort. Bun băiat!

 

De ce am ales brad artificial

De ce am ales brad artificial

     Știu, nici mie nu-mi vine să cred că am făcut asta, dar am făcut-o încă de anul trecut și mă simt foarte bine! Toată copilăria am avut brad natural. Miros, ace, nebunie. (într-un an am nimerit un brad, nu molid, și ăla nu mirosea deloc… pfff dezamăgire, dar arăta superb).

     Bun, deci am ales de vreo 2 ani brad artifcial, 1,80m o frumusețe. Are ace și d'alea rotunde de molid și d'alea de brad turtite, ba chiar are și ace lungi de pin. Și ceea ce n-o să aveți voi în bradul vostru natural, sunt conurile. Da, bradul meu artificial are conuri, care pot sta în jos sau în sus. 🙂 Beat that! 🙂 Ok hai să trecem așa cu listă:

Avantaje brad artificial:

 – Îl ai acolo. În casă. Nu trebuie să alergi după el în fiecare an, să cauți, să-l alegi, etc. Știi exact unde l-ai pus.

– E la fel de superb în fiecare an.La fel de des, cu multe rămurele de nu se vede prin ele. Are forma aia de brad, triunghiular așa cum ne-au învățat desenele animate.

– nu trebuie să cioplești "cotorul" sau să tai vârful dacă e prea înalt.

– nu trebuie să mături acele care inevitabil cad din ziua în care-l pui.

– nu te înțeapă la împodobire/montare

Dezavantaje brad artificial

– nu miroase a brad în casă

– e fake. (e un simbol, aș zice eu)

– spatiu de depozitare. (în apartamentele comuniste poate fi o problemă)

– investiție inițială (mai) mare.

Avantaje brad natural

– miroase a brad în casă

– preț anual mai mic

– nu e nevoie de spațiu de depozitare în casă

Dezavantaje brad natural

– trebuie să alergi după el în fiecare an.

– set-up ul e mai complicat.(cioplit, tăiat vărf etc)

– face mizerie (cad acele din prima zi)

– Se usucă destul de repede

– Ce faci cu el "după"? în găleata de gunoi nu intră, pe toboganu de gunoi nu are loc. E un efort în plus!

     Bun și acum marea dilemă: care dintre cele doua variante e mai ecologică, mai prietenoasă cu mediul?

     Artificial –  procesul de fabricație este clar unul poluant. Fier și plastic. În contra partidă, întrebarea ar fi de câți brazi ar fi nevoie ca să "spele" poluarea asta? Era pe undeva o cifră care exprima cantitatea de CO2 pe care o absoarbe un brad pe durata vieții lui. Nu mai caut cifrele astea, dar eu cred că-și scoate pârleala. Adică producția unui brad artificial emană atâta "poluare" cât poate absorbi unul natural în toată viață lui. Dar cu un brad artificial nu salvezi doar unul natural, ci vreo 3-4-5. Depinde câți ani îl ții, cât de bine îl păstrezi, cât de bine se menține el.

     Natural –  Lemnul în general este o resursă regenerabilă.dacă e gândită în perspectivă. Deci teoretic,  existența pepinierelor n-ar trebui să fie o problemă. Bradul ăla e plantat pentru asta. E un business. Nu se intervine în procesul împaduririi sau despăduririi.  Dar nu poți să nu te întrebi cum ar fi dacă pepinierele astea ar fi lăsate să se dezvolte ca păduri naturale.

Cei în ghiveci sunt un mit! Marea lor majoritate nu supraviețuiesc! Am avut vreo 3. Toți au murit mai devreme sau mai tâziu. Chiar și cei aclimatizați, luati din pepinieră. Poate o să mai încerc. Vom vedea!

En fin!

Cam așa arată o pepinieră de brazi de Crăciun.

Energie verde episodul 8

Energie verde episodul 8

Episoadele anterioare: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7

     Sistemul nostru fotovoltaic off-grid a ajuns la 10 panouri fotovoltaice a câte 250W (în medie. Ultimele 4 pe care le-am achiziționat au fost de 265W/h). Grosso-modo avem acum pe timp optim ușor peste 2500W/h producție energie electrică.

     Din păcate bancul de baterii trebuie schimbat. Din cele 8 baterii 180Ah doar 4 au fost noi restul au fost SH, adică parțial uzate. Evident este nevoie de baterii dedicate, deep-cycle. Estimez eu că 4 sau 6 baterii deep-cycle la 200Ah, adică vreo 1200Ah minim ar fi utile. Dar despre asta data viitoare.

     Ultimele 4 panouri le-am luat tot de la Alaska Energies, cum am făcut și înainte de astea. Am luat unele canadiene, CanadianSolar, al doi-lea producător mondial și sper să fie la fel de bune ca ultimele. Prețul e mult mai mic, am dat 750 lei/buc, comparativ cu 1200lei/buc cât am dat anul trecut pe cele germane.

panouri-fotovoltaice_canadiansolar

     Cu ocazia asta, am schimbat și sistemul de susținere. Am ridicat puțin unghiul de înclinație pentru a prinde mai multă lumină pe timp de iarnă când traiectoria soarelui este mai jos.

panouri-fotovoltaice_canadiansolar_04

panouri-fotovoltaice_canadiansolar_03

panouri-fotovoltaice_canadiansolar_02

     Altfel, restul componentelor sistemului se comportă relativ bine. Regulatorul de încărcare e ok, Invertorul e și el ok, bateriile, cum ziceam s-au dus și s-a mai dus după 3-4 ani (fiind SH) și pompa de apă (cea din căminul puțului, cea la 24V. Sunt acum pe cea la 220V), adică ea merge, dar nu mai are putere să bage presiunea care-mi trebuie mie! Caut în continuare o pompă de apă la 24V, eventual submersibilă, care să nu coste cât o mașina SH.

Satul Măgura e superb. Niște copii au adunat gunoaiele din jur

Satul Măgura e superb. Niște copii au adunat gunoaiele din jur

    Acum mai mulți ani am fost în satul Măgura la Pensiundea Casa Verde sau cam așa ceva. A fost o ieșire de relaxare, de week-end de toamnă. Și ne-a plăcut. A fost superb!

    Acum, văd povestea asta a unui cuplu, el englez, ea româncă. După ce s-au plictisit de plimbat prin lume, s-au stabilit în satul Măgura. Și pentru că erau prea multe gunoaie și ei se plictiseau neavând 300 de oi din care să trăiască, s-au apucat să strângă gunoaiele de la poalele Pietreii Craiului, încercând să-i implice pe toți cei mici și mari. Și au filmat chestia asta de mai jos.

sat-magura-014

P.S. De ce, pentru numele lui Mike, ai arunca un televizor în pădure?!?

Grădina e pregătită de iernat

Grădina e pregătită de iernat

     Pentru prima dată în 6 ani de când stau la casă, am reușit să pregătesc așa cum se cuvine grădina de toamna. Am săpat-o regulamentar și am pus peste ea bălegar de vacă învechit câțiva ani, numa bine să stea zăpada peste ea. Grădina e cam la 75% din cum aș vrea să fie. Mai trebuie pus sistemul de irigație în primăvară și încă mă gândesc dacă să acopăr o parte din ea sub forma unei sere sau pe toată ca să știu o socoteală. Mai vedem. Și ar mai fi aleile din piatră albă mărgăritar și dat un baiț maro închis peste paturile alea de lemn ca să fie în contrast cu aleile. Dar deja visez frumos.

Deocamdată, arată cam așa:

Am luat prima pastilă pe anul ăsta

Am luat prima pastilă pe anul ăsta

     Zilele trecute mă cam durea capul, probabil de la stat în vântul din Alaska Vârteju și m-aș fi putut lipsi ușor de la a lua o pastilă pentru asta, doar că ăia micii vroiau în parcul Tineretului. Nu în alt parc, are ăla mare o dambla cu parcul Tineretului, nu-i place în Bragadiru, nu-i place în Moghioroș care e mai aproape. Nu el vrea fix în parcul Tineretului și puțin printr-un mall dacă se poate.

    Bun, am zis, lăsați-mă să dorm puțin și mergem. Ce să dormi, n-ai cum să dormi că urlă hunii. M-am lăsat pagubaș că mai rău mă durea capul încercând să adorm printre țipete. Hai în oraș. Norocul meu e că Doamna ține la sănătatea mea și mi-a zis:"Ia mă o pastilă ca să te poti juca cu ăstia micii în parc." Bine, hai fie. For the kids. Și luai un paracetamol sinus. Mă… să știi că mai trecu durerea așa. De bine ce ajunserăm în parcul vieții, puștanii dormeau buștean pe bancheta din spate. Ăl mare se trezi când opri mașina, dar gâză ăl mic era în lumea viselor. Luat în brațe, cărat pe la 2 locuri de joacă. A dormit buștean în aerul ăla rece și destul de curat. După ce s-a plictisit frate-so de cățărat pe chestii, s-a trezit și gâza. Bine că te treziși tată la fix să mergi singur pe jos până la mașină. Nu de alta, dar dacă-l mai țineam puțin, cred că adormeam și eu lângă el. Așa e ăla micu, are un somn molipsitor de zici că ți-l dă cu mână.

    Revenind! Am luat prima pastilă pe anul ăsta. Posibil să mai iau, dar nu cred. Cum fac? Nu știu.Pur și simplu n-am nevoie: mănânc usturoi crud destul de des în perioada asta cam la 2-3 zile juma de căpățână, miere multă, mai o țuică curată de la vecinu în week-end, mere aproape zilnic, dar nu știu cât e de la astea, cât e genetic și cât e noroc.

    Apropo de mere. De 2 săptămâni golesc rafturile de mere verzi. Bagă hunii ășția mici la mere-n ei ceva de speriat. Ăl mare are o medie de 3-4 mere pe zi. Fără glumă! Ăla mic, mai puțin, dar și el zilnic 1-2-3 mere. Plus multă miere. Li s-a pus pata pe miere.

    Ce mai vroiam să mai zic e faptul că #bigpharma dă faliment cu d'ăștia ca mine sau devine #smallpharma.

 

 

Tesla a lansat acoperișul solar

Tesla a lansat acoperișul solar

     Dap, e clar sper, pentru toată lumea că ăsta e viitorul, nu prea mai e cale de întoarcere. Dar pentru noi, pentru viața noastră de zi cu zi, viitorul ăsta mai are puțin de așteptat. Nu mult, dar mai e. Nu știu dacă voi apuca vreodată să pun un astfel de acoperiș. 

     Așa cum am mai spus cu diverse ocazii, în România, energia electrică este "ilegal" de ieftină, iar cei care au sisteme off grid sunt puțini și ele (sistemele) există pentru că nu există alternativa rețelei. Încă nu e foarte la îndemână (financiar, accesibil, know-how, oferte) să dai oferta de energie electrică de la rețea pe una solară. 

   Revenind la clipul de lansare de mai jos. În afară de faptul ca Elon Musk are în continuare carisma unei roșii tocmai bune de pus la bulion, mi se pare ciudat faptul că în comunicare insistă pe ideea că acoperișul solar "looks better". Practic asta e prima chestie pe care o spune despre acoperișul solar, nu faptul că produce X curent/Ysuprafată sau ca o casa medie produce X energie. Nu, ne povestește despre faptul ca sunt 3 modele care arată toate mai bine decât alea clasice și sunt și mai iefitne. Mie unul mi se pare ciudat, pentru că dacă aș avea de ales între un acoperiș solar și unul clasic, primele chestii pe care le pun în balanța ar fi cele tehnice (rezistența în timp, rezistența la intemperii,  costul sistemului offgrid vs. ongrid, ce fac dacă am zăpadă pe țigle etc) și undeva la coada listei dacă balanța ar fi echilibrată, m-aș uita și la culoarea țiglei de pe casă.

 

Și zici că vrei un homestead?

Și zici că vrei un homestead?

     Înainte să te arunci cu capul în față pentru că ai văzut articole cu hipsteri care și-au făcut case din pământ, poate n-ar fi rău să te uiți la unii care știu despre ce vorbesc și să iei decizia asta cu cele mai detaliate informații, despre cum e când nu e ca-n povești! Wranglerstar e doar unul dintre cei mulți care au un homestead și sunt prezenți online cu diferite chestii despre modul ăsta de viață. N-ar fi rău să-l asculți înainte să lași jobul călduț de la multinațională pentru aerul curat din natură!

Să ne-nțelegem: sapi o groapă-n pământ și ai acoperiș deasupra capului. GRATIS!

Să ne-nțelegem: sapi o groapă-n pământ și ai acoperiș deasupra capului. GRATIS!

     Deci ce să mai vorbim de o casă de 3500€. E deja lux! Ideea de a nu fi dator la bănci e grozavă, la fel și tendința de a face lucrurile cu mâna ta și cât mai ieftin, dar de la asta și până la a sta 30-40 de ani într-o căsuță de chirpici cu paie în pereți e cale lungă. Pentru că lucrurile nu sunt ce par a fi, căsuță din povești. Da, chiar povești de adormit corporatiștii mileniali speriați de bănci și credite!

– Chirpiciul crapă și trebuie să-i faci un face-lift aproape în fiecare an.

– Lemnul "se lasă" lucrează, deci casa practic scade în înălțime destul de repede. Casele din Maramures, fără etaj și din bărne scadeau cam juma de metru. Atenție la geamuri!

– Nu stiu cum e cu șoarecii. Eu am avut un șoarece în pod în condițiile în care am alei de beton în jurul casei. Cum o fi cu asta de pământ? Practic conviețuiești cu o familie de șoareci!

– Mentenanța la o casă normală îți mănâncă o grămadă de timp, dar minte la una de pământ.

– etc.

Sunt multe inconveniente pe lângă avantajele astea financiare.

Aaa, da! Iar povestea cu mâncăm din ceea ce producem! Cât? 2%, 5% hai 10% pe an? Să fim serioși!  Un homestead e fulltime job și nu e pentru hipsteri slăbănogi!

 

foto

Toamna în Canada

Toamna în Canada

Sigur că se poate și la noi, dar a filmat cineva ceva asemănător? Herăstrău anyone? Sau orice alte păduri, că mai sunt. Incredibil, dar încă mai sunt păduri.

Am dus lumină în Maramureș

Am dus lumină în Maramureș

     Am fost săptămâna trecută într-o nouă acțiune de teren din cadrul proiectului "Lumină pentru România" al asociației "Free Miorița". Pentru mine a fost a doua acțiune de teren, după cea din Botoșani de la Balta Roșie din iunie. Cornățea este un cătun din comuna Poienile de sub Munte, la o aruncătură de băț de granița cu Ucraina.

Țara huțulilor

     Aici trăiesc huțuli. O populație veche, cu origini incerte și asemănări culturale cu alte populații ce trăiesc cvasi-liberi de restul legilor în cam toată zona Subcarpaților de prin toate țările pe care acest lanț muntos le străbate. La noi, vorbesc din tată-n fiu o limbă slavă, asemănătoare limbii ucrainiene. Unii cred că sunt urmașii slavizați ai dacilor, iar noi restul am fi urmașii romanizați ai dacilor. Oficial s-au declarat români, la școală merg și învață limba română, dar de pe un munte pe altul, ei poarta adevărate conversații lungi, urlând unii la altii în limba pe care au învățat-o în casă.

      Acolo timpul și spațiul sunt cu totul altele. Mersul la vecinu', la școală, la stână, la joacă, sunt dilatate, timpul și spațiul, devenind cumva irelevante prin trecerea lor. Viața este un continuu fără început și sfârșit, o repetare a unor cicluri nenumărate și nenumărabile, zi-noapte, vară-iarnă, naștere-moarte. Dacă vreți, e un fel de Nirvana mioritică.

Free Miorita_Poienile de sub Munte_12

Free Miorita_Poienile de sub Munte_13

Free Miorita_Poienile de sub Munte_14

 

Free Miorita_Poienile de sub Munte_16

Free Miorita_Poienile de sub Munte_17

Free Miorita_Poienile de sub Munte_18

Free Miorita_Poienile de sub Munte_19

Free Miorita_Poienile de sub Munte_21

Free Miorita_Poienile de sub Munte_22

Free Miorita_Poienile de sub Munte_23

Free Miorita_Poienile de sub Munte_24

Free Miorita_Poienile de sub Munte_25

Free Miorita_Poienile de sub Munte_26

Free Miorita_Poienile de sub Munte_28

Free Miorita_Poienile de sub Munte_29

 

Free Miorița_Poienile de sub Munte

 

Free Miorița_Poienile de sub Munte_01

     Bun, în lumea asta ne-am dus noi să punem lumină cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Anterior acestei acțiuni, mai ample, Free Miorița a mai montat panouri la școala primară de aici. Acum, vreo doi dintre huțuli, au prinș jmecheria cu "tablele" astea magice și au făcut pe dracu-n patru și si-au pus și ei. Unul a prins ocazia și a lucrat în Anglia, a venit acasă și și-a pus lumină cu un panou fotovoltaic. Altul, cu o stână ceva mai sus, pe munte, are "o relație" și aduce turiști austrieci cu jeepurile pe poienile lui.  Și ălora le place libertatea asta și vin aici și dorm în jeepuri, fac grătare și se uită la stele vara. Și ăla și-a pus un panou fotovoltaic, dar i se arsese becul și i-am dat noi o baghetă de leduri la 12V.

     Prioritate au avut, ca de obicei, casele cu copii. Cartierul general, adică acolo unde puneam masa, a fost într-o casă "din centru". femeia casei de aici are 32 ani și 9 copii. Faceți voi calculele. Ce sa faci, dacă n-ai lumină?! Cât am stat noi acolo, ei s-au mutat undeva mai sus, la ceva stână, unde aveau și semnal mai bun și ne-au pus  nouă toată casa la dispoziție.

Free Miorita_Poienile de sub Munte_11

Un alt vecin ne-a ajutat cu o magazie în care am ținut toate echipamentele și sculele, alții au dormit prin vecini ca să nu dormim noi la cort. Am "ocupat" vreo 3 case timp de 5 zile. Toate bagajele și echipamentele le-am urcat  de jos, de la mașini cu căruțele. În poza asta de mai jos vedem cum localnicii pun umărul să-și construiască un drum nou. cam 6 km. Primăria sapă în munte cu "castorul" care, dacă nu știați e manevrat de un castorist, iar o masculantă mică, ciudată, le aduce piatră de munte pe care sătenii o împrăștie pe drum.

Free Miorita_Poienile de sub Munte_06

Free Miorita_Poienile de sub Munte_10

Sistemul

Ca și în celelalte acțiuni, sistemul a fost compus dintr-un panou fotovoltaic de 250W/h, un regulator de încărcare, o baterie de 120Ah, și un invertor cu sinusoidă modificată de 600W. Lumina vine de la niște lămpi  (baghete) cu leduri la 12V, care, din estimările mele, scoate undeva la 400-500 de lumeni sau cel puțin așa mi se pare mie. Oricum lumina este arhisuficientă pentru cămăruțele lor micuțe, dar călduroase.

Free Miorita_Poienile de sub Munte_30

Finanțarea

     Campania aceasta a fost posibilă pentru că destul de mulți oameni au decis să redirecționeze cei 2% către Free Mioriță. Când s-au adunat suficienți bani, s-au cumpărat toate materialele necesare și am purces la drum. Asadar, începând cu anul următor, dacă vreți să știți exact ce se întâmplă cu cei 2% puteți să-i direcționați către Free Miorița și noi, voluntarii vom avea grijă ca și alte case și alți copii să poată să-și facă temele le o lumină normală, alta decât cea de la lampă sau lumânare.

      Numărătoarea a ajuns la +70 de sisteme instalate, dar sperăm să mergem mai departe. În România sunt în jur de 100 000 de gospodării fără curent electric. Drumul e lung!

 

Agricultura e treaba aia care te ajută să mori de foame

Agricultura e treaba aia care te ajută să mori de foame

     Am făcut un mic experiment agricol. La îceputul anului am cultivat 2500 mp de lucernă. Un sfert de hectar pentru comparație cu unitatea de măsură din agricultură. Asta a presupus arat, discuit, semănat, apoi cosit și balotat. Cu excepția semănatului pe care l-am făcut manual toate operațiunile au fost făcute de utilaje și plătite ca atare. Undeva groso modo pe la 6-700 lei în total până azi. Să zicem 600 lei.

     Când Leningradul era asediat, oamenii au avut problema mâncării. După ce au mâncat toți câinii, toate pisicile și sobolanii din oraș, oamenii tot mureau de foame. Situația era atât de gravă încât s-a ajuns la cazuri de canibalism, în sensul că muribunzii care mai mergeau, când picau, erau în cele din urmă mâncați de ceilalți care supraviețuiau astfel. Acolo nu mai erau oameni. Erau niște animale bipede care nu mai puteau gândi, ci doar actionau din instinct.

    În agricultură e ca la Leningrad

     La o altă scară, evident, cam așa se întâmplă și cu traiul din agricultură. Și nu doar la noi, ci peste tot, vezi și SUA. Dar să rămânem la noi. După un an, a venit vremea să tragem foloasele, adică să vindem, să vedem cu ce ne alegem. Am 29 de baloți. Am fost în târg în Bragadiru să văd care e prețul. Era un singur fermier cu o remorcă ce vindea  baloti de lucernă, încă verzi. Mă uit pe hârtia scrisă cu pixul: 20 lei/buc. Bun, mi-am zis. Ăsta e prețul.

     Dau anunt pe facebook, pe grupul Fermierul român. Pun preț 20 lei/buc. Mai mult sau mai puțin elegant, oamenii mi-au sărit în cap cumva, cum că la Sălaj se vinde cu 4- lei balotul, că-n Vrancea e 6 lei, că cer de 2,5 ori mai mult decât prețul pieței, în fine, diverse prețuri de prin diverse părți ale țării, nici unul nefiind mai mare de 10 lei. Zic, ok, dacă asta e piața, scădem și noi. Cobor prețul la 10 lei în anunț și mă aliez cu vecinu care pune și el la bătaie 130 de baloți. Avem în total 150 de baloți.

     Mă contactează vreo 2-3 care vor să ia cam 50-60 de baloți fiecare cu 8 lei. Le dau nr. de telefon adresă tot. Vine și un al 4-lea. Unul îmi zice că-i ia pe toți dacă mai las ceva la preț. Dar ăla care a sărit pe muribund a fost unu care mi-a zis că-mi dă 5 lei pe balot și vine și-i ia pe toți.

Cerere și ofertă că d'aia am murit noi la revoluție

    Bun, acum principiul cerere/ofertă e aproape sfânt și sunt de acord cu el. Doar că lucrurile nu sunt așa de simple și majoritatea oamenilor de acolo nu au capacitatea de a vedea imaginea de ansamblu, de ex. ce fac la anu? deși mai toți sunt mai mult sau mai puțin implicați în agricultură, care are ciclii destul de lungi, ei tot nu pot gândi pe termen lung, nu caută să construiască relații durabile, să se ajute unii pe alții. Nu, mulți vor să muște-n carne vie, să treacă de iarnă și la anu' mai văd ei ce fac. Mentalitatea este una de muncitor necalificat, aflat la limita infracțiunii, care caută munci zilnice cât e vremea caldă, iar toamna face o găinărie care-i asigură căldura pe timp de iarnă la pârnaie. Și-n primăvară mai vede el ce face!

În cele din urmă am arvunit vreo 20 de baloti cu 8 lei, cuiva din Giurgiu care e a zis că prețul e ok. Încă îi aștept pe ceilalți să-i ia si pe restul.

Tentant ar fi fost să-i păstrez mai pentru la iarnă când dau din colț în colț că n-au ce să dea la animale și atunci să ofer un preț de 25 lei/balot. Altfel s-ar fi pus problema, dar nu vreau să mă complic deocamdată.

     O să spuneți că banii mari se fac pe suprafețe mari. Poate, dar eu tind să cred că randamentul afacerii nu e cu mult schimbat  de volum. La volum mare ai costuri, mai mari evident, ai producție mai mare, preț unitar mai mic, dar încasări totale, evident mai mari. Cred că ieși tanda pe manda sau îți mai rămâne de-o ciungă. Dacă mai furi puțin, mai lucrezi abuziv niște terenuri de care nu întreabă nimeni, mai iei niște subventii de motorină de la stat, mai cumperi niște motorină furată la juma de preț și alte practici d'astea mioritice. Așa zic eu că supraviețuiec fermierii din România, ăia mai măricei așa.

Dar vorba lu' bunicu': "You klnow nothing Jon Snow. #winteriscoming"

Lucernă

 

 

Roboți de tuns iarba

Roboți de tuns iarba

     Husqvarna a făcut un test pe alocuri banditesc, dar per ansamblu, corect, dacă e adevărat ce spun că au făcut ei acolo. Evident că din testele astea, robotul lor de tuns iarba a ieșit cel mai bine.Și frumos și devreme acasă. 

     Chestiile astea sunt încă destul de scumpe pentru noi. De ex. pentru un John Deer  Tango dai peste 2000€, iar cu banii ăștia ai plăti un om timp de 3 ani să-ți tundă iarba. Deci ROI după 3 ani. Sau o mașină de tuns pe care o împingi e sub 100€.

Cu cortul la mare

Cu cortul la mare

     Anul ăsta ne-am luat inima-n dinți și am zis să încercăm experiența "cu cortul la mare 2-3 zile".  Și când zic la cort, ma refer "cu el pe plajă."

Nu camping

     Am încercat în alți ani și varianta camping, dar nu prea ne-a plăcut. Era ca și cum aș fi pus eu cortul la mine-n câmpul cu lucernă, doar că ceva mai încolo la vreo 10 minute de mers, era marea. În plus mai erau și bude infecte, dușuri infecte, lume căcălău, destul de multă gălăgie. Pe scurt: nu prea!

Cu cortul pe plajă

     E altceva. Simți cu adevărat că ești la mare. Ești acolo cu marea tot timpul, mai aproape de atât e să dormi în mare! În fine, zis și făcut! Am găsit o plajă semi-sălbatică, adică erau 2 terase amărâte din lemn, o budă șubredă între trestii, dar spălată cât de cât cu furtunu cu apă, 2-3 salvamari și cam atât. Ăsta era centrul plajei, în stânga și-n dreapta din ce în ce mai pustiu, mai sălbatic și cumva mai frumos. Mai liniște. Noi am ales să stăm la marginea acestui "centru", la vreo 500m de locul unde lăsam mașinile.

     O chestie importantă e umbra. Cel puțin 2-3-4 ore ani nevoie de umbră.  Noi am avut niște umbreluțe și o verandă generoasă a cortului unde țineam și măsuța, dar e drept că umbra unui copac maaare, ar fi fost de vis. Însă pentru 2-3 zile nu e un capăt de țară. Aveam material să fac un umbrar, dar am uitat să-l iau!

La mare cu cortul_1

La mare cu cortul_11

La mare cu cortul_7

 

Dacă ai mai pus vreodată cortul la munte sau undeva pe iarbă, trebuie să uiți tot ce-ai învățat despre cum se pune cortul, pentru că la mare e altă mâncare de pește:

Uită de cuie. Sunt complet inutile în nisip. Cea mai mică adiere le scoate de parcă nici n-ar fi fost acolo și le poți pierde foarte ușor prin nisip. Eu am găsit unul de la cortul dinainte.

În loc de cuie poți folosi pietre. Mari. Sunt cele mai indicate. Dacă n-ai pietre poți folosi sticle de plastic. Imposibil să nu găsești câteva pe plajă. Cele mai bune sunt alea de 5L, le umpli cu nisip, legi corzile cortului și îngropi sticla în nisip. Din fericire noi am găsit pietre. Cele care nu erau prea mari le-am îngropat în nisip pentru mai multă rezistența.

Nisipul e aliatul tău. Poți modela marginea cortului din nisip astfel încât să te protejezi de vreun val mai îndrăzneț, (daca riști să pui cortul prea aproape de apă sau dacă plaja e îngustă).

Noi am avut "norocul" să punem cortul pe o furtună de gradul 4. Dar a ieșit ok-ish!

– Noaptea e frig. Nu ezista să iei sacii de dormit, hanorac șosete și pantaloni lungi.

La mare cu cortul_2

       

       Plimbările lungi pe plajă sunt o plăcere. La noi plimbarea de familie dura 1-2 ore si cei mici abia așteptau să mai descopere câte ceva.

La mare cu cortul_4. La mare cu cortul_6

 

     Un alt avantaj la cort e faptul că e mult mai ușor să vezi răsăritul de pe plajă. Mai ales pentru cei care nu sunt matinali: te trezești cu ochii crăpați, ieși din cort cu sacul de dormit pe tine, dibuiești ceva strălucitor acolo în depărtare, după care te duci și te culci la loc.

La mare cu cortul_răsărit1

La mare cu cortul_răsărit2

     

     Un alt avantaj este pentru copii. Ai mei și-au făcut tot timpul de lucru cu câte ceva. Când nu erau în apă meștereau ceva la nisip, cu pietre cu scoici, cu ziduri de apărare a cortului împotriva valurilor, etc. Nu s-au plictisit deloc, n-au cerut desene, telefoane sau alte chestii. Seara picau lați!

La mare cu cortul_8

 

     Pentru prima dată am văzut un izvor de apă ducle pe plajă. Mi s-a părut fascinant pentru că la câmpie mai rar văd apa ieșind din pământ, iar pe plajă, până acum, eu n-am mai văzut izvoare de apă dulce.Practic acolo e altitudine zero. Cum iese din pământ și mai reușește să și curgă… la vale?!

La mare cu cortul_10

 

     Ne-a plăcut la mare cu cortul. Data viitoare vom încerca ceva mai "sălbatic" și vom încerca și "foc și grătar pe plajă noaptea" cum au făcut unii la vreo 2 corturi de noi. Ceilalți oameni de la corturi au fost foarte ok. Întâmplător am nimerit între 2 corturi de brașoveni cu care ne-am înțeles bine și am povestit destul de mult. Deja am pile la Leroy Merlin în Brașov. 🙂

Apă de băut din mare folosind energie solară

Apă de băut din mare folosind energie solară

Știți că în Gaza e o problemă cu apa. S-a făcut un comitet al apei în care să se înțeleagă, dar tot nu se înțeleg. Un gigel și-a făcut propria stație de desalinizarea a apei din mare folosind distilarea cu ajutorul energiei solare. Procedeul e vechi, doar sursa de energie e ceva mai nouă.

 

Casele plutitoare din Dubai

Casele plutitoare din Dubai

     Ok, ok, sunt foarte frumoase, un etaj sub apă, terasă, soare, corali, nebunii… dar eu am o singură întrebare: Unde e fosa septică? Canalizare sigur nu au! Dai 3.2 mil.$ și faci caca în Oceanul Planetar? Sau cum?

 

Un gunoier, relativ normal

Un gunoier, relativ normal

     Am dat peste clipul ăsta, despre un om relativ normal care ATENTIE, mănâncă din gunoi. Alege mâncare relativ ok și o mănâncă, astfel cheltuie cam 2,75$ pe an pe mâncare. În US 40% din mâncare aruncată e neatinsă. Nu e o problemă a existenței mâncării, ci una a distribuiției, ne spune eroul nostru de azi, care, cum ziceam, pare un om normal. Asta în timp ce fermierii sunt sclavii corporațiilor din industria mâncării.

Volkswagen pune în cursa cu Tesla o mașină urâtă rău de tot

Volkswagen pune în cursa cu Tesla o mașină urâtă rău de tot

     Sigur, zic nemții, dar merge între 400 și 600 km cu o singură încărcare. Dar de ce ai vrea să mergi atât de mult cu o mașină atât de urâtă. În mod normal ar trebui să cauți prima parcare acoperită să nu te vadă nimeni că ieși din ea.

Cum faci lipici din rășină de pin

Cum faci lipici din rășină de pin

Înțeleg că este foarte rezistent.

 

În Oregon, SUA, oamenii se luptă cu Nestle pentru apă

În Oregon, SUA, oamenii se luptă cu Nestle pentru apă

     Cred că cea mai valoroasă resursă a României e apa dulce. Practic, în majoritatea zonelor din România, unde sapi, acolo dai de apă. Fie mai la suprafață, fie mai la adâncime, apă este din belșug. Și ar fi bine să realizăm chestia asta, pentru că în restul lumii, lucrurile nu sunt chiar așa.

În Cascade Locks, Oregon, Nestle a făcut lobby pe lângă oficialități să-i lase să îmbutelieze apa și s-o vândă. Localnicii au aflat și s-au răsculat.

 

 

La Argeș ar putea fi sublim

La Argeș ar putea fi sublim

     Vara asta, mai mult ca-n toate restul de dinainte, am mers la Arges. Argeșul curge pe la vreo 7 km de Măgurele, are mal natural ceea ce în câteva locuri permite oamenilor din zonă să vină să se bucure de natură și apă. Și oamenii vin, dar din păcate lasă și urme (plastice, gunoie, sticle, cutii de aluminiu etc) și e păcat că oamenii nu știu să aprecieze chestiile gratuite și să le întrețină. Adică ce? Să-și ia gunoaiele cu ei acasă. Atât. De restul se ocupă natura. Aduce Argeșul nisipul, peștii, copacii care-ți dau umbră cresc singuri pe mal, dacă nu-i tai și așa mai departe.

     Dar nici o problemă, poate că e mai bine așa, să vină… cineva, să concesioneze să investească și să facă ceva frumos, mai artificial, dar frumos. E și asta o variantă. Plata la intrare mai triază din prostie.

La Argeș_Măgurele_10

La Argeș_Măgurele_9

La Argeș_Măgurele_8

La Argeș_Măgurele_7

La Argeș_Măgurele_6

La Argeș_Măgurele_4

La Argeș_Măgurele_3

La Argeș_Măgurele_2

La Argeș_Măgurele_1

 

Sunetul “hum”. Îl aud eu și 2% din oameni

Sunetul “hum”. Îl aud eu și 2% din oameni

     ALELUIA. Am găsit răspunsul. Nu sunt chiar diliu.(sper!). Unora dintre prietenii apropiați le-am mai povestit despre motorul (de vapor) pe care-l aud eu uneori acasă când e foarte liniște, în special noaptea. De când stau la casă aud și eu zgomotul ăsta foarte, foarte încet și parcă venind de foarte departe. Pe cuvânt de cercetaș! Nu-l aud mereu, doar uneori. Am crezut că e un generator, un motor de prin vecinii îndepărtați sau ceva ultra secret sub pământ de la unitatea militară din zonă, am crezut că sunt rămășițe de zgomot pe creierul meu de când foloseam generatorul. DAR NU! E altceva. It's the HUM și doar 2% din populația globului îl aude!

     Practic, după ultimele cercetări, sunt printre cei 2% din populația globului care aude sunetele planetei. Salutare și ție Gaia, mă bucur că ne putem auzi!

 

 

Mere bio

Mere bio

     Ce ți-e și cu merele astea bio! Încep să se strice în timp ce le mănânci. Încă o dovadă a faptului că lumea e cu susul în jos, e faptul că începem și noi să căutăm legumele și fructele ăle mai urâte, alea care încep să dea semne că se strică, adică sunt bio, dacă mai prinzi un vierme în ea, succesul e garantat, direct la raionul BIO cu de 3 ori prețul.

     Mi-a trimis maică-mea de la țară niște mere adevărate. Adică d'alea care au crescut singure, natural, fără jmecherii. Le-am ținut într-o cutie de carton pe masă în bucătărie, e drept, nu cel mai potrivit loc de păstrat mere, dar de, așa pățești când un orășean își face casa fără beci (culmea e că la bloc în copilărie aveam o boxă dichisită, plină cu de toate :)) ). 

Revenind la mere, cert e că în 2-3 zile au început să se strice. 2-3 zile, rețineți! Ăsta din poza de mai jos, a început să "oxideze" (nu știu dacă e termenul potrivit, ultima notă de care-mi amintesc la chimie e 5) în timp ce-l mâncam. Cred că dacă m-aș fi holbat la el un minut aș fi putut vedea procesul cu ochii liberi, fără time-lapse sau alte minuni.

În schimb, gustul e așa cum îmi place mie. Dulce-acrișor.

Măr bio

Bărci electrice

Bărci electrice

     O chestie mișto la bărcile electrice e… liniștea. Pe baltă te duci de obicei pentru liniște. D'aia caută lumea veliere, ca să audă valurile cum se lovesc de barcă. În curând o sa putem face chestia asta și dacă avem motor la barcă. Electric.

 

Să facem stații de încărcare a mașinilor electrice

Să facem stații de încărcare a mașinilor electrice

     Să nu ziceți că nu v-am zis. Spargeți pușculița acum și faceți una d'asta pentru că acum e momentul. Până nu se trezesc băieții deștepți din energie. Cam așa stă treaba în Olanda acum.

 

 

Cărămizi din plastic reciclat

Cărămizi din plastic reciclat

     Cum de nu s-a gândit nimeni la asta până acum? Mi se pare atât de simplu și de ușor de realizat. Care o fi buba? Nu le place oamenilor să stea în plastic? Izolația? Nu respiră pereții? De ce nu m-am gâdit eu la asta până acum? Ce-i drept am văzut-o pe aia cu sticle de plastic umplute cu pământ, dar asta pare și mai ok.

 

O casă într-o seră

O casă într-o seră

     În Stockolm o familie a aplicat o idee destul de ciudată, dar aparent destul de… eficientă atunci cân d și-au făcut casa. Au re-făcut o casă relativ normală, (terasă în loc de acoperiș) peste care au construit o seră din geamuri. Practic au casa într-o seră, ca metoda de izolare termică pe timp de iarnă. Vă dați seamă ca o asemenea idee vine la pachet cu reciclarea apei de la duș, toaletă, caca separat de pipi și toată povestea asta care mie mi se pare puțin creepy.  Apă gri, apă neagră it's still shit!

Cum faci compost

Cum faci compost

     Câteva sfaturi utile pentru cei care vor să facă niște compost din resturile vegetale adunate fie de la tunsul gasonului, de la jumulit buruieni, frunze uscate și multe altele. Principiul este ca resturile să aibă în permanență: aer, căldură, apă.

     

Invenții: deșeuri de plastic transformate în carcase de mobil

Invenții: deșeuri de plastic transformate în carcase de mobil

     Se vorbește aici de niște liceeni italieni care au inventat un tonomat în care bagi deșeuri de plastic, de orice fel, pe o parte, alegi modelul de telefon și-ti iese o carcasă de telefon pe partea cealaltă. Mă rog, asta ar fi varianta ideală. Practic, ce se întâmplă, e că plasticul e tocat mărunt, bucățele, apoi folosit ca materie primă pentru o imprimantă 3D care "printează" carcasa de telefon pe care o vrei. Procesul e de durată, dar cred că dacă obțin sprijinul pentru o producție de serie, lucrurile pot fi îmbunătățite.

O casă ieftină din chirpici

O casă ieftină din chirpici

     Un profesor de desen din Marea Britanie și-a construit o căsuță cu aproximativ 150 lire, adică vreo 800 de lei. Casa e făcută din chirpici, lemne și paie pentru acoperiș. Adică așa cum multe case se făceau pe la noi. Dacă-i pui utilități, o budă normală și un duș cât de cât, e cam tot ce-ți trebuie. Și poti să mergi cu yahtul de-a lungul țărmului de restul banilor! 

sursa

 

Delta Dunării e jefuită ca-n codru

Delta Dunării e jefuită ca-n codru

     Mă uit la reportajul de mai jos, și-mi dau seama că ceea ce vedem, ceea ce reușesc niște reporteri prost plătiți să ne arate, este poate doar vârful unui iceberg. 20tone de pește  din Delta Dunării, înseamnă cam 1% din ceea ce se pescuiește ilegal (vorbim de pescuit cu plase, industrial, nu gigel care dă cu bâta-n baltă).

     Ar fi nevoie de o lege de următorul fel: În următorii 5 ani se interzice pescuitul în TOATĂ Delta Dunării. Scurt și fără excepții. Sau în următorii 10 ani se interzice tăierea de material lemnos destinat exportului sau prelucrării. Sau ceva similar. Da, ar fi soluții extreme și poate că există alternative mai soft, dar cert este că nu putem exploata natura într-un ritm mai rapid decât cel cu care ea se poate reface. Asta e legea de bază care ar trebui să guverneze în multe situatii de exploatare a resurselor naturale. (nu vobim de petrol sau cărbuni ca ăia se refac cam greu).

Revenind la Deltă, vedem ce jaf se practică, și apoi nu putem să nu ne gândim la postul de guvernator al Deltei Dunării, cine a dat spagi cui și de ce sunt atât de mari. Pt ca miza e enormă. SOV, Bogdan Olteanu, Liviu Mihaiu, Tăriceanu, sunt doar câteva din numele legate de dosarul respectiv.

 

Haine din bălegar doar un olandez putea inventa

Haine din bălegar doar un olandez putea inventa

   

     Ei bine… la fel ca și mașinăria aia care transformă urina în apă potabilă, cam așa e și cu hainele astea din bălegar. Super ecologice. #bălegarulcontează 

 

 

de aici

foto

Last Transhumance – donează pentru un film de mare angajament

Last Transhumance – donează pentru un film de mare angajament

     Pe Dragos Lumpan l-am cunoscut când am fost cu Free Miorița la Blata Roșie. Venise să ne facă poze cum montăm panourile fotovoltaice. Apoi am fost în aceeași mașină la întoarcere. Mi-a plăcut de el. Ai multe de învățat de la el și e o prezență plăcută, un om alături de care nu te plictisești. Sper să-i fie finanțat proiectul și să ne uităm la un documentar reușit.

În Melbourne, Australia copacii au e-mail…

În Melbourne, Australia copacii au e-mail…

… și oamenii le scriu mesaje. Și "copacii" răspund.  Faptul că românii sunt atât de inventivi la rele (dar și la bune) îi face pe unii oameni care au astfel de idei să se gândească la fel și fel de reacții când vin cu proiecte d'astea. D'aia la noi e mai greu. În Australia nu e așa. Primăria s-a gândit să facă o adresă de mail pt fiecare copac (77000 de adrese de mail) pentru ca oamenii să raporteze abuzurile asupra lor, eventuale boli etc. Doar ca oamenii de tot soiul sunt destul de inventivi și nu s-au oprit la a scrie DOAR mesaje de avertizare.

Cred că cineva a făcut pe el de râs încercând să răspundă la toate e-mailurile venite din toată lumea către… copacii din Melbourne

Casa verde 2016

Casa verde 2016

     Despre cât de prost e programul ăsta am mai scris. Ideea e aparent bună, dar aplicarea lui complicată, îi dă la final, un randament foarte prost. Acum e supus dezbaterii publice Programul Casa Verde 2016. Se merge pe același principiu primul venit, primul servit până se termină banii alocați. La rugămintea vecinului meu care are mai multă încredere în statul român am încercat să aflu ce trebuie făcut.

"Intri și tu pe site-ul ministerului mediului și vezi acolo". "Gata vecine, ce nu fac eu pentru tine".

     Intru pe site și-mi prind urechile acolo. Nu găsesc nimic de casa verde în afară de un banner cu "green house" care nu duce nicăieri și niște scris banal cum că există programul Casa Verde pentru persoane fizice, printre alte 20 de programe. Excelent.

     Dau pe Google… 

    …"programul casa verde" și ajung pe alt site, al Administrației Fondului pentru Mediu, văd link în stânga și-mi zic: "Am înfrânt! Depun și eu dosarul" Doar ca la linkul ăla Casa Verde persoane fizice e doar o listă de plângeri, contestații și alte bălării legate de programul Casa Verde din anii trecuți. Deci NU! Înapoi la goagăl. Soluția am găsit-o tot în mediul privat, pe un site dedicat surselor de energie regenerabilă, cu model de cerere, cu FAQ și tot ce trebuie. Apropo, alte malformații: se deconteaza doar cheltuielile de după semnarea contractului. Adică dacă-ți pui sistemul pe banii tăi și poți demonstra cheltuielile, nu se pune, pt că n-ai semnat cu ei. Astfel tu nu contribui la efectul lu' pește prăjit urmărit de programul ăsta. Mă enervează cumplit chestiile gândite cu curu, exact ca francezii, facem ca să fie, ca să aibă alți tâmpiți de lucru.

     Cât de simplu ar fi fost de exemplu o măsură de genul: "La achiziționarea de panouri fotovoltaice/de încălzire/pompe de căldură, nu se plătește TVA." Ar fi avut TOȚI 20% reducere din prima." Cât de greu e asta de aplicat? Habar n-am, o fi în spate, deși mă îndoiesc, dar la bizon, la client, e extrem, extrem de simplu. Nu plătești TVA. Apoi, mai alte pârghii banale și valabile pentru TOATĂ lumea, nu doar "primii serviți", ORICÂND, nu doar până se termină banii, de ex.: "20%-50% reducere la impozit dacă ai panouri de încălzire" sau "5-10 ani nu plătești deloc impozit" și așa mai departe.

 Ca să fie și de bine. Să izolăm casa cu lână.

     O chestie nouă adusă de programul Casa verde 2016 și care mi-a atras atenția, e finanțarea de 40.000 lei pe care o poți obtine dacă-ți izolezi casa cu lână, mă rog e vorba de materiale cu amprentă redusă de carbon: lână, cânepă, piatră bazaltică.

    Revenind. Să izolezi casa cu lână mi se pare genial. Îmi imaginez că e o un izolant foarte bun, destul de ieftin, iar măsura asta ar putea deschide o piață nouă pentru producătorii de lână, care au început să o cam arunce. Atât de ieftină a ajuns încât nu mai merită s-o vândă.

Paranteza: mie asta mi se pare un paradox. Tot ce trebuie să faci e să tunzi oile alea și obții o materie primă care ține de cald. Adică frigul e o chestie nașpa ce revine an de an și de care lumea se cam ferește și lâna e o chestie care ține de cald și crește singură pe oi. Deci ar fi bună, în principiu. Apoi investiția în lână e doar munca depusă cu tunsul, oile cresc oricum pentru alte scopuri (brânză, carne). Adică lâna e un fel de nice to have, un bonus, un extra-feature și cu toate astea, nu e rentabilă. Cum ajunge omenirea în situațiile astea? Cum?

 Ideea asta cu izolat casa cu lână, ar putea s-o facă iar utilă. Ar putea!

 

Nici mere proaspete nu mai avem

Nici mere proaspete nu mai avem

     În SUA merele pot fi depozitate până la un 1 an după ce au fost culese și apoi vândute bine-merci în supermarket. În Europa perioada de stocare e între 3 și 6 luni. Diferența e dată de un gaz supra numit SmartFresh care anihiliează "producerea" de etilenă responsabilă de îmbătrânirea și stricarea merelor, gaz pe care acum îl vor și europenii. 

https://youtu.be/fNnStvdG-VY?list=PL6M73eHVMlEy6YSMhZRtUEPyOglcVhygx

Știrile mele din 22 iulie 2016

Știrile mele din 22 iulie 2016

Ce faci când juniorul te plesnește. Câteva sfaturi poate funcționează la voi. 🙂

Tesla se extinde la utilitare și camioane

O dronă de supraveghere a casei

Pe ce se duc banii TVR-ului

Lăsați vacile să pască iarbă.  Parcă am fi proști, fraților.

Inspectorul padurii, radarul padurii, sa nu ziceți ca nu aveți unde suna.

Diferența între viespi și albine

Aruncăm prea multă mâncare

Aruncăm prea multă mâncare

     Sigur cifrele astea înfricoşătoare sunt anuale şi din SUA, dar nu cred că la noi e cu mult mai bine. Americanii aruncă 40% din mâncare. 40% din munca celor care o produc e degeaba, 40% din banii cheltuiţi pe producerea mâncării sunt aruncaţi.

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com