Îmi place să lucrez cu lambriu. dungile și paternul ăla repetitiv e plăcut ochiului. E-n ADN, n-ai cum să dai greș cu paternuri repetitive. (dungi, de ex.)
Așa, revenind. Lambriul pe care-l găsim în magazinele de bricolaj are o calitate destul de proastă: noduri, strâmb, inegal. Iată câteva tips and tricks pt începători. (apropo, oricine, dar oricine, poate monta lambriu):
1- Măsoară cu atenție și trasează cu creionul locurile unde ai de tăiat.
2- Folosește un fierăstrău cu dinții mai mărunți. Fiind destul de firav, un fierăstrău cu dinții mari mai mult rupe decât taie.
3- Când tai un capăt dintr-un element de lambriu, fă-o în așa fel încât capătul care “cade” să nu cadă spre finalul tăieturii pentru că se rupe și rămân așchii/urme pe ambele părți ale tăieturii. Fie îl ții cu mână, fie prinzi în prese ambele capete.
4- Când montezi lambriul, o să vezi că unele elemente se îmbină ușor cu cel dinainte, altele mai greu sau chiar foarte greu. Nu sunt perfecte, nici lemnul nu e perfect. E cumva firesc să existe situațiile astea. Uneori e nevoie de puțină forță. Folosește un ciocan de plastic sau de lemn (pentru lemn). Încearcă să nu lovești direct lambriul cu ciocanul pt să se rupe ușor. Poți să pui o bucățică rămasă de la un alt lambriu sau orice bucată de lemn paralelipipedică. Adică o bucățică de cușac și în aia să lovești, să forțezi îmbinarea.
5- Ideal ar fi să prinzi negresele sau autofiletantele sau cu ce-l prinzi (cuie?) prin găuri date înainte. Eu nu fac așa, ci merg la risc. Cam una din 10-15 negrese lasă o crăpătură în lambriu. Cu cât e mai spre capătul elementului negresa, cu atât sunt mai mari șansele să se crape. Pot trăi cu asta, în schimb pre-găurirea m-ar omorâ: 100 de elemente x 3 găuri x 3 negrese e prea mult pentru mine. Dar voi faceți cum vreți!
vezi daca nu e mai bine sa-l tai pe “invers”. e un pic mai mult de masurat mai ales la unghiuri ( ca trebuie sa le faci in oglinda) dar nu-ti raman dungile de la masca pendularului si nici nu mai rupe lama la fel (ca de obicei lama rupe la fata de sus nu la cea de jos – asta e valabil si la parchet)
vezi ca sunt niste prinderi mici metalice care se prind ele in perete si apoi lambriul intra in ele. avantajul astora e ca nu se mai vad suruburile in lambriu. ideal ar fi sa folosesti suruburi de strangere (d’alea fara filet pe juma de surub) in loc de alea cu filet complet si de culoarea alamei (d’alea galbene…nu negrese) se vad mai bine la o vopsea sau lac incolor.
de ce n-ai lasat OSB-ul asa?
OSB- UL e urât ca noaptea!
pai si nu mergea vopsit?
ma gandesc ca lasat asa la exterior…s-ar putea sa traga multa umezeala lambriul…mai ales cand batr ploaia sau zapada pe el…si sa nu faca mucegai in spate
Dau cu lac transparent