Am cumpărat un focar din fontă. (observați că "am făcut un șemineu", începe cu, "am cumpărat" :)) ). Parcă am dat 1800 lei pe el. Alegerea focarului e cu dus întors. Italienii, francezii și nemții sunt lideri. Eu am optat pentru unul nemțesc de 100kg. Cele italiene și franțuzești sunt mai ușoare, probabil au alte avantaje, dar eu l-am ales pe ăsta.

Am tăiat o bucată de plasă de buzău, d'aia cu pătrate, facută din fier de 8 sau de 6, am pus-o pe un celofan, am făcut o ramă pătrată din scândurile rămase de la casă și am turnat beton. A ieșit o placă grea de beton armat pe care am  montat-o peste 2 "picioare" zidite aiurea de un gigel. Drept pentru care, restul ziditului aiurea l-am făcut pe barba mea!

Am pus focarul pe ea, am dat găurile pentru coș, am dat 1600 lei pe un coș de inox și m-am apucat de zidit. Am zidit cu vreo 200 de cărămizi refractare a 1 leu bucata.

Mi-am luat un ajutor de nădejde

 Pe cineva care să mă bată la cap degeaba cu tot felul de detalii ca unghiuri drepte și spații egale

Și m-am apucat de treabă.

 

După ce am zidit în jurul focarului, am repetat figura cu celofanul și turnatul betonului. De data asta în formă de U ca să o pot pune deasupra în jurul coșului. În capetele U-ului am pus, înainte să torn betonul două mustăți de fier gros de… nu știu 16, 18 nu mai știu… pe care le-am înfipt în zid. Placa în formă de U, turnată, din beton armat, a fost destul de grea și nu era chiar safe să stea doar pe cărămizile alea. Așa că am înfipt-o în perete și apoi am sprijinit-o pe caramizi. Fiind prima operațiune de genul ăsta evident că a ieșit strâmbă. Dar rezistentă. 🙂

 

 

Apoi, peste încă 50 de ani, am trecut la horn. De placa în formă de U am prins în colțurile ei 2 profile de rigips pe care le-am sprijinit înclinat de perete. Le-am prins în perete la capătul celălalt și peste ele am tăiat o placă de rigips roșie, zic meșterii, dar vă promit eu că e roză, "pentru foc", adică rezistentă la temperaturi mari. În placa de rigips am decupat 3 aerisiri dreptunghiulare prin care să iasă căldura degajată de focar.

Partea de finețe, ca să zic așa. Cărămizile zidite, în formă brută arată nașpa. Am umplut spatiul dintre ele cu ciment. Apoi am vopsit cu spray. Da, spray de vopsit d'ăla ordinar, la 15 lei. Am ales o nuanța care să semene a ceva cărămidă mai de soi… și l-am vopsit pe tot. Apoi, rosturile dintre cărămizi le-am "colorat" cu un chit deschis la culoare ca să contrasteze cu restul cărămizilor. Cu dejtu' până mi-a curs șânge din buricele degetelor. Peste toată povestea asta, am dat cu lac de piatră. Nu mi-a plăcut faptul că după ce am aplicat lacul de piatră, deși era transparent, chitul dat pe rosturile dintre cărămizi s-a închis mai mult la culoare decât cărămizile. Și contrastul a devenit mai estompat. Le-am lăsat așa. Poate pe viitor mai modific sau chiar îi fac altă îmbrăcăminte.

După încă 50 de ani, cele două plăci de beton au fost îmbrăcate cu câte un brâu din lemn pe care l-am prins în dibluri de plăci. Un brâu mai lat sus și unul mai îngust jos. Le-am vopsit cu aceeași nuanță de baiț și am dat cu lac transparent Pallux. A durat 4 zile să se usuce cât de cât și încă 3-4 ca să se întărească.  Am cumpărat colțare de lemn cu care am acoperit colțurile hornului, am confecționat din lemn o ramă pentru aerisiri și am pus o plasă de sărmă pe care am vopsit-o negru. (e posibil să se mai afume în timp, dar fiind neagră e ok. Acum șemineul arată cam așa. E ok. Deocamdată.

Cost total? Nu știu… focar+coș+caramizi+ornamente 1800+1600+200+600 să zic… undeva în jur de 4200 lei, deci pânâ-n 1000€ (+ 1000€ munca mea) 😀