Vă spuneam că am reușit să sparg geamul de la șemineu. În secunda doi am început să caut furnizori și i-am și găsit pe băieții de la pefoc.ro care mi-au livrat a doua zi un geam nou nouț. Bine împachetat, a venit intact. Ceea ce nu e puțin lucru având în vedere că geamul e rezistent la foc, nu la lovituri. (p.s. am avut o folie cu bule de aer lungă de 6 metri și lată de 1 metru. Am avut.)

     Bun. Am început să-l schimb. Procedeul e destul de simplu. Geamul stă practic în niște cleme metalice fixate la un capăt printr-un șurub de rama ușii de la focar. Desfaci toate clamele astea, dai jos garnitura veche, cureți bine locul. Atenție, ușa are și ea o garnitură care etanșează închiderea. Nu despre aia e vorba, ci despre cea care intra încontact direc cu geamul. N-ai cum să n-o vezi dacă dai geamul jos. La mine era arsă scorojită, uscată.

     Noua garnitură se lipește de geam, pe margine. Adică partea lipicioasă se pune pe geam (deși la mine originalul era invers, dar așa scria pe instrucțiunile venite cu geamul.) Eu am pus banda cum era originalul, adica lipită de ramă, nu de geam. Ideea benzii cred că este să izoleze geamul de rama ușii care se încinge foarte tare. Dealtfel fiecare clamă metalică nu trebuie să calce direct pe geam. Se pune și acolo o bucățică de cheder d'ăsta special termorezistent. (Originalul, la mine nu avea așa ceva, dar acum am pus).

     Încă ceva. Clamele care țin geamul nu trebuie strânse la refuz. Ba chiar ar trebui ca geamul să aibă puțin loc de "manevră", să se miște puțin între clamele alea și ramă. La mine nu era cine știe ce spațiu, mai ales că am pus și izolația aia la fiecare clemă, dar le-am lăsat cât am putut de lejere, nu le-am strâns.

Ultimul pas e să iei vinul de la fiert și să te așezi comod în fața șemineului pe șezlongul pe care stai vara la soare.