Din când în când revine în bula mea tema “vreau să plec naibii din țara asta m-am săturat”. Știu oameni care pleacă naibii din țara asta de ani de zile, iar la polul opus, aflu despre unii care n-aveau nici o treabă nici cu țara nici cu politica sau altceva că sunt pe cai mari în altă țară. Eu cred că fiecare om își caută propria eficiență într-un context care îi este mai mult sau mai puțin dat.
Votanții PSD care trăiesc din ajutoare
Sunt blamați de multe voci pe motiv că din cauza lor țara este unde este. Că sunt leneși și proști că votează hoți. Puneți-vă în locul lor: Dacă ai fi prost și leneș, ce-ai face? Ce opțiuni ai? Exact! Votezi ce trebuie odată la 4 ani, în rest îți plângi amarul la birt. Asta e pentru ei, o schemă destul de eficientă.
Oportuniștii, indiferenții
Cei care nu votează, nu-i interesează de problemele cetății, n-au o părere despre politică pentru că sunt prea ocupați cu mișmașurile lor. Angajați sau nu, fac pe dracu-n patru să se scoată. Merg tangențial cu legea, o testează, dar nu suficient cât să devină infractori de facto. Vor să fie safe, dar să facă și ceva în viața, un business mic, un import din China, etc. Ăștia, la prima ocazie au plecat din țară. Îi doare la bască de țară și alte sentimente de genul ăsta.
Angajații în firme, companii relativ stabile indiferent de guvernare
Majoritatea dintre ei, deasemenea indiferenți la problemele cetății. Votează dacă le iese-n cale sau dacă ceva grav e pe cale să se întâmple și cineva/ceva-i trezește. Pentru ei jobul merge cvasiliniar oricum, trag și ei tare să plătească ratele să-i dea înainte, EVENTUAL o promovare, o primă, ceva odată pe an. Țelul e să se elibereze financiar și să se retragă la țară sau să călătorească.
Fruncea, ăia stresați de apocalipsa asupra României
Sunt relativ stabil financiar, foarte angrenați în treburile cetății pe care le privesc cu patos. Se implică civic, sunt primii la manifestații, iubesc țara și își doresc, uneori prea mult, s-o schimbe înainte de vremuri. Vor o schimbare bruscă, un mesia, un Cioloș, un partid, un ceva care să facă țara asta să meargă bine de mâine. De multe ori, nu au un plan coerent! Or fi și excepții.
Dintre ăștia unii se epuizează și cad în extrema cealaltă a celor care
“Vreau să plec naibii din țara asta că m-am săturat”
Pentru ei, pur și simplu nu mai e eficient să rămână în țară.Nu mai pot duce lupta, nu mai au energie pentru că și-au epuizat-o. Și mai e și problema timpului. Ei nu mai au timp să aștepte schimbarea. La fiecare alegeri trag speranțe, dar în zadar. Mesia nu vine!
Sigur, plecatu din țară, poate fi O soluție, la NIȘTE probleme pe care le resimți acut și care acolo, practic vor dispărea. (mă gândesc acum la Ioan T Morar, care a plecat pe mutește de vreo 5 ani în Franța. În sudul Franței ca să scrie poezii și să se uite la mare). E posibil să dai de alte probleme acolo, dar e la fel de posibil să nu dai și să fii fericit până la adânci bătrâneți. Dar asta n-ai cum s-o știi dinainte. E ceva ce trebuie să-ți asumi, dorul, probleme de acolo, viața socială, integrarea, acceptarea, plictisul, lipsa de acel ceva, trebuie să ți le asumi.
Kamikaze
Mai sunt unii, foarte puțini, diferiți de oportuniști, prin faptul că, de facto, stau departe de limita legii, sunt cei care încearcă să-i dea înainte aici în țara asta din motive care probabil și lor le scapă, dacă-i iei așa repede. Unii reușesc, alții nu, alții încearcă din nou, dar per ansamblu e un du-te vino în bula asta mică. Nu urmăresc îmbogățirea, (deși unii n-au avut încotro și s-au îmbogățit puțin),alții au făcut donwshifting, alții s-au intors la stadiul de angajat, etc. Dar ei vor să fie cât se poate de liberi financiar și față de stat. Ăștia iau cele mai multe șuturi în freză de la statul român și cunosc meandrele legilor mai bine decât functionarii, parlamentarii sau cei care le-au făcut.
Așadar fiecare își caută propria eficiență și nici unul dintre ei nu cred c-ar trebui blamat. Ăștia sunt, multora n-ai ce să le mai faci, soluția vine de la bază. Cum faci să nu se perpetueze anumite categorii și să supraviețuiască altele?
