Citeam ieri cu durere-n suflet mesajul primit de Moise Guran de la omul cu atelierul de tâmplărie. Om numit de el mai departe, Fekete(negru). De ce cu durere? Pentru că el era în business-ul care mi-ar plăcea mie să-l am.  Și m-am tot gândit la povestea lui și de ce-i merge asa de greu. (văd că Moise Guran i-a răspuns în aceeași linie pe care o am și eu).

Fiind oarecum interesat de zona asta a lucrului cu lemnul, m-am uitat foarte mult la oamenii din alte țări, mai ales la produse de tâmplărie, cum se fac, tips&tricks și așa mai departe. Și am ajuns să-mi placă asta și să mă uit la cum se fac diverse chestii din lemn, pentru simplul motiv că la mine în casă toate lucrurile sunt custom made. Nu mi s-au potrivit chinezăriile stas din comerț. În schimb folosesc magazine ca Hornbach în interesul meu pentru că au chestii semipreparate de care eu nu le pot face sau numerită încă. Deci globalizarea nu e toată rea. De la scări, balustrade și până la aplice (care încă sunt în faza de proiect,) pentru că am iluminatul la 12V, nu merge să-mi iau aplice standard. Care sunt și urâte și scumpe-n draci, o grămadă de chestii din casa mea sunt unicat. Nu e ca și cum mă duc în Dedeman și-mi iau o altă treaptă de lemn. Nu. Iau o bucată de scândură, măsor, tai și o fac pe dimensiunile unice pe care le am. Deci cuvântul cheie e unicat.

Așadar am ajuns să-mi meșteresc singur o grămadă de chestii în special din lemn. Ce spune Fekete pe scurt e că afacerea cu tâmplărie nu merge, că statul îl împiedică, îl taxează, că a venit și Dedeman care aduce uși ieftine din China și el nu poate concura cu prețul lor, că are datorii, că a fost nevoit să lucreze-n Franța ca să-și achite datoriile. Ce să mai, viață grea. Și statul vrea să ia și haina de pe el și acum e nevoit să lucreze la negru ca să supraviețuiască. Așa e. DAR!

Toți meșteșugarii ca Fekete, și micii agricultori pe lângă munca de producție propriu zisă, trebuie să învețe și puțin (puțin) business, mai exact să-și vândă marfa, să vadă ce vor clienții, să facă o analiză SWOT a propriei afaceri. Știu că sună aiurea, dar trebuie să faci chestiile astea dacă vrei să-ți fie bine.

Păi Fekete n-o să poată face uși mai ieftine ca alea din China aduse de Dedeman. Chinezii fac milioane de astfel de uși și plătesc oamenii în boabe de orez. N-ai cum să concurezi cu așa ceva.

Ce n-o să aibă Dedeman niciodată și ceea ce văd pe la alți tâmplari din afară e aspectul de unicat, personalizat al produsului. Trebuie scoasă și prețuită fix partea asta de muncă manuală pe care o are un atelier micuț. Fă-i omului, cum zice și Moise, o ușă de stejar de calitate sau fă-o din brad, dar vino tu cu modele, cu propuneri, nu le aștepta de la clienti. Vezi cam care sunt clienții zonei, ce bani au, ce vor. Cum? Vorbind direct cu ei, trage-i de limbă când vin la tine, bagă-te în seamă cu ei, împrietenește-te cu ei, mergi la ei acasă, montează-le ușa, dă-le sfaturi pe care nu le primesc în Dedeman, strânge un șurub,  fă o verificare și reglează-le toate ușile dacă tot te-ai dus până la ei, unge-le pe alea care scârție și tot așa. Toate astea sunt servicii cu valoare adăugată  care nu te costa mai nimic, dar îți păstrează un client. Sunt chestii pe care marile magazine nu le oferă. Aici e punctul forte al micilor afaceri. Aproprierea față de clienți, seriozitate, comunicarea directă cu ei câștigarea și păstrarea încrederii dincolo de relația de business pe care o ai cu clienții. Sunt chestii mici care contează și care fac diferența.

Când am vrut să schimb ușa de la terasă, m-am dus tot la atelierul de termopane al lui Ildiz (tătarul), cel care-mi pusese toate geamurile când am făcut casa, să-mi facă altă ușă, pe alt sistem. Deși era mai scump decât alții, dar pe el îl știam, aveam o oarecare încredere, mi-a refolosit materialele de la ușa veche și am ieșit ceva mai ieftin. Era altceva. Nu-mi venea să merg la altul.

În concluzie micile business-uri au câteva puncte tari comparativ cu marile lanțuri:

– personalizarea produselor, produse unicat. Fie din punct de vedere tehnic, (dimensiuni, functionalități etc) fie din punct de vedere estetic.(vreau un cap de minion sculptat pe ușa din stejar).

– Mici servicii adăugate care nu te costă prea mult, dar fac diferența. (când montezi o ușă verifică-le pe toate și dă-le cu vaselină dacă scărție. Gratis. Oamenilor le plac lucrurile gratuite.)

– Consultanța, aproprierea de client, relația directă generatoare de încredere. Dă-le nr personal de telefon și răspunde mereu la el sau revino cu un telefon când poți.

 Bonus!

În tot procesul de producție care-ți mănâncă tot timpul, testează apele cu produse noi adresate unor categorii noi de clienți. Folosește internetul în favoarea ta. Uite, cum mă înnebunesc pe mine  ăștia cu pardoselile lor din lemn pe facebook.

  

 

P.S. Știu că noi vorbim de pe margine și ție-ți bat creditorii la ușă și trebuie să pui ceva pe masă mâine. Dar uneori e bine să mai asculți și la alții. Măcar să vezi ce au de zis și poate să încerci o chestie, două.

Baftă Fekete!