Au captat atentia copiilor la fel cum au facut-o cartile de joc Pokemon acum cativa ani. Spinners – titirezi de marimea unei palme, cu trei petale – sunt ultima aparitie in materie de divertisment pentru cei mici. Insa, unii spun ca nebunia creata de acestea a perturbat invatatura, drept pentru care au si fost interzise in unele scoli, potrivit pe.com.
sursa

Am râs la știrea asta. Și apoi am plâns când cineva mi-a comentat la o poză cu spinner "Periculoase pentru copii". Femeia vorbea serios. Probabil a vrut să mă avertizeze. Dar eu nu pot să nu mă întreb: cât de fascinante trebuie să fie orele din școlile de pretutindeni, încât copiii preferă să se uite la o chestie care se învârte în loc să asculte ce le spune profu'? "Păi nu, profu ar fi interesant și fascinant, dacă n-ar fi jucăriile astea diavolești care pur și simplu îi hipnotizează și le fură mințile." 

Nu pot să nu remarc ridicolul situației: Sistemele  și metodele de educație tradiționala eșuează în educarea maselor de zeci de ani, dar mereu e altcineva de vină. Acum sunt spinerele, când eram noi mici, era muzica rock, țigările, fetele, băieții, moda și așa mai departe. Dintotdeauna copiii au încercat să caute o cale de evadare din monotonia plictisitoare a peretilor școlilor. Și prea puțini, foarte puțini, profesori au fost în stare să le ofere această evadare. Și ăia erau cei iubiți de elevi pentru că reușeau să-i "teleporteze" în altă lume, a materiei pe care o predau.

Astăzi spinerele astea sunt mai interesante decât orele de la școală. Și trebuie interzise, arse pe rug în curtea școlii. Coaliția pentru familie likes this! 

Când eram în școala generală n-aveam atâtea distracții și jucării, dar ca să nu murim de plictiseală la unele ore, pur și simplu desenam aiurea pe coperți, ba nume de formații, ba pur și simplu trăgeam dungi orizontale ca niște oligofreni, cu mișcări ale pixului repetate stânga dreapta pâna când aveam împresia că am desenat o tornadă.

Ceva de genul ăsta: 

Dap. Atât de plictisiți eram încât aveam caietele pline de așa ceva pe ultima pagină.

Băi deci găseam orice de făcut, făceam pe dracu-n patru ca să nu murim de plictiseală acolo pe bănci. Problema nu e la copii. Una din probleme e că majoritatea profesorilor sunt în altă lume decât cea a elevilor. Pur și simplu nu pot să spargă bariera, zidul ăla care se află între ei și care nu știu de unde naiba apare. Profesorii predau de după gard, iar unii elevi obosesc să se uite printre uluci și preferă astăzi… spinnerele, mâine altceva.

Dacă mă gândesc putin, interzicerea asta medievală de chestii are și efecte bune. Au interzis kendama, copii au "inventat" spinnerul, interziceti spinerul! Chiar sunt curios la ce se vor gândi cei mici! Provocați-le creativitatea! E și asta o chestie bună. Faceți orice, dar să nu schimbați abordarea educatiei din temelii, pentru că lumea ar fi cu totul alta atunci, n-ar mai fi lumea voastră, ar fi lumea lor și voi n-ați ști ce să faceți acolo.