Browsed by
Tag: joburi

Știrile mele 25 martie 2017

Știrile mele 25 martie 2017

La un moment dat va bubui și bula asta cu BOR. Se coace o revoluție și acolo. Altfel nu se mai poate.

3 săptămâni în care prețul petrolului a scăzut

Presa rusa minte. cp'tain obvoius.

SRI merge la târgul de joburi în căutare de angajați

S-au reluat lucrarile la stația de Epurare Glina

Mai fericiți în natură

E nevoie de mai multe ferme organice

Există un proiect de regenerare a cartierului Ferentari

Hilar: Daeeaeaeaea, ministrul agriculturii, povestește despre lână

Cum e să te muți din București într-un oraș mai mic. Pros/cons.

PSD la 3 luni de guvernare. E jale.

Cum sa te concentrezi pe câte un lucru pe rând

Binele tribului trebuie urmărit și apărat 🙂

Știrile mele 8 martie 2017

Știrile mele 8 martie 2017

Altă casă scoasă la imprimantă 3D

Aparent Casa Albă a plagiat un comunicat de presă

Salesforce va folosi IBM Watson

La cerere, medicii se vor putea pensiona la 67 de ani

 – UK nu știe cum să Brexit mai bine, pt că d'aah, nicicum nu e bine. Nici cu acord, nici fără acord.

Se va înființa Institutul Național de Administrație ca să joburi la stat pe bani mulți, pentru că Agenția Naționala a Funcționarilor Publici nu era destul

Seacă Marea Galileii

2,6 mld euro pentru fermierii care protejează mediul

10 obiecte din plastic la care poți renunța ușor

Tata nu muncește, intră în atelier și se joacă

Tata nu muncește, intră în atelier și se joacă

     Cât de tare e chestia asta! Câți dintre voi aveți copii care pot să le spună asta prietenilor lor?

"Ce muncește taică-tu? Tata nu muncește, intră în atelier și se joacă"

     Ăsta e spiritul care lipsește societății noastre: JOACA. Bine, toate beneficiile evoluției societății sunt superbe, de la AC la fotovoltaice, dar ceva îmi spune că scânteia "nașterii" lor nu a venit din joburi anoste de la 9 la 5. Unii sunt făcuți pentru astfel de joburi, bravo lor, keep up the good work, e nevoie și de asta. Alții însă (majoritatea aș spune eu) nu prea. Și de ăștia mi-e cel mai milă.

 

Taci și muncește că o să fie bine

Taci și muncește că o să fie bine

     Cam asta spune tipa asta în clipul de mai jos, care se vrea un fel de motivațional pentru starea de sclavi în care ne aflăm majoritatea dintre noi. Am să vă spun pe rând de ce cred că cele 3 motive pentru care zice ea să-ți faci treaba bine indiferent ce s-ar întâmpla, nu sunt nimic altceva decât balegă de taur:

 

1 – You are building your skills. Ok, asta e valabil pentru maxim studenți sau entry level, cam 10% din perioada activă când, da, într-adevăr muncești ca să înveti. Și e bine s-o faci și pe degeaba. Sigur, o să ziceți, că toată viața înveți. Da, dar nu ca la început, decât dacă schimbi radical domeniul. Altfel, poți să ai 20-30 de ani experiență, când de fapt ai repetat aceeași experiență de 20, 30 de ori și ai învățat prea puține chestii. Restul, de 90% din timpul cât faci un job ține de repetarea a ceea ce ai învățat la început și doar 10% din acest timp e pentru învățat chestii noi.

2- You are building a reputation. Îți faci o reputație. Reputație->Încredere->Job mai bun->Venit mai mare. Asta e logica fetei cu breton de mai sus. Aici e cu dus întors.

     Reputația

     Ca să-ți faci o reputație nu e suficient să muncești din greu, să fii corect și să faci ore suplimentare. Ba dimpotrivă aș zice, dacă faci chestiile astea de sclav obedient, ai toate șansele să-ți faci o reputație destul de anostă, de șoarece de bibliotecă, de om care e prins în încrengătura task-urilor pe care le rezolvă atât de perfect încât n-are timp de nimic altceva. Construirea reputației e despre atingerea unor obiective PLUS puțină "laudă" c-ai făcut lucrul ăsta, ceva socializare, relaxare etc.

     Încrederea     

    De la reputație la încredere este iarăși o cale lungă. Nu te bucuri de încrederea cuiva, DOAR pentru că te bucuri de o oarecare reputație așa… în general. E necesar, dar nu suficient. Încrederea e ceva mai intim decât reputația, încrederea se întâmplă de obicei între 2 părți, one-to-one,  care au legături directe una cu cealaltă și se câștigă în timp dovedind prin acțiuni concrete faptul că ești de încredere. Încrederea nu e apriori.

     Joburi mai bune -> Venit mai mare

     Joburi mai bune, e un termen destul de vag, dar aici înțelegem că el se referă de fapt la venituri mai mari. De la încredere să ajungi la joburi mai bune mi se pare un non-sens. De ce? Pentru că încrederea se câștigă în timp, e o muncă de echipă între cele două părți implicate, însă se poate pierde extrem, extrem de ușor. La cea mai mică greșeală. În timp ce job mai bun, presupune o schimbare, adică o anulare a încrederii. Ca să facem totuși o legătură între ele, ar trebui ca încrederea să se întâmple între tine și cineva din afara companiei în care lucrezi și în cadrul unor relații de business. De ex. un parterner/client a cărui relație ai ținut-o mai mult timp, capătă încredere în tine, ca persoană și nu de puține ori, aceasta depășește încrederea pe care clientul o are în firma la care tu lucrezi: "Nu domne' eu îl vreau pe X-ulescu că-l știu și am lucrat bine cu el". Atunci da, partenerul/clientul îți poate oferi un job mai bun pe baza încrederii de care i-ai dat dovadă de-a lungul timpului ( și desigur și a altor abilități și calități și a felului cum te pricepi sa-ți faci jobul). Dar la bază stă încrederea construită.

     Deci da, încrederea te poate duce la un job mai bun, cu un venit mai mare, ÎNSĂ, nu fără a trăda încrederea (dacă există) pe care o are angajatorul tău în tine. Deci e cu schepsis mutarea asta.

    Apoi tipa mai spune niște inepții: "vrei pe cineva care face o treabă bună indiferent de cât e plătit sau pe cineva care face o treabă bună pentru bani?" De acord cu etica muncii pe care o faci și de acord că e bine să faci o treabă bună întotdeauna, DAR, chestia asta vine la pachet  cu un preț pe măsură, nicidecum "REGARDLESS of the money". Serviciile bune costă mai mult și nu se fac pe ochi frumoși decât dacă ești voluntar într-o acțiune. 

Deci fie faci o treabă bună pe banii cuveniți, fie o faci pe gratis. A face o treabă bună pe bani puțini e contra productiv, strici piața treburilor bune, pentru că vinzi la preț de dumping, dar și pe cea a treburilor mai puțin bune, dar ieftine, pentru că livrezi ceva superior la preț de ceva inferior. În plus îți strici "brandul" tău, adică reputația aia de care zicea mai devreme!

3- You are building a character. Caracterul, în mod normal, ar cam trebui să fie gata construit pe la vreo 18-20 de ani. Adică de aici în colo doar fine-tuning să mai faci cât timp treci prin diverse joburi, dar să-l construiești de-a binelea la joburi pe la 25-30 de ani, mi se pare anapoda.

Mentalitatea vis-a-vis de joburi

Mentalitatea vis-a-vis de joburi

Când am mers in spitalul de Urgență din Slatina, am surprins un dialog între liftieră și un asistent.

A: – Mata mai ai 3 ani și ești fericită.

L: – Eeeh mai am un pic.

A:- Rămânem noi aci să ne chinuim.

Mai mult sau mai puțin cam așa s-a derulat. Momentul fericirii era desigur, pensionarea, transcenderea către o altă lume, o lume nouă, o lume mai bună, cea a pensionarilor, a RATB-ului gratuit și a altor pseudoprivilegii râvnite.

Ei bine cam asta e mentalitatea peste tot în țară, cu expcepția câtorva orașe mai mari, unde se mai mișcă cât de cât lucrurile. În 2008 am fost la un schimb de experiențe în cadrul Romotelecom, la Iași, într-un magazin dintr-ăla nou, face-lift. Nici una din tănticile de acolo nu lucra de mai puțin de 10 ani acolo, de multe ori ăla fiind primul și singurul job. Ele încercau să-și facă treaba bine, dar 70% dintre deconectări erau pe motiv de "plecat afară la muncă".

Azi văd pagina asta, via Bogdan, care observă că nici unul dintre oamenii de la RATB de acolo nu au mai puțin de 13 ani vechime. Pentru ca mentalitatea vis-a-vis de joburi în mastodonții ăștia gen Poșta, regii autonome, Metrorex, spitale, învățământ, este de tipul "odată ce ajungi acolo, ține-te cu dinții și nu-ți da drumu'  până la pensie." Și dacă poți să înțelegi oarecum chestia asta în locurile călduțe cum e Metrorex, este inexplicabil cum oamenii vor să rămână liftieri într-un spital până când ies la pensie. Poate pentru că oriunde altundeva e cu muncă și răspundere… sau poate că n-au de ales, deși aici lucrurile se complică și mulți nu vor să se complice. Alternative există.

Ăsta e comunismul zilelor noastre, locul călduț, pseudosuficient, frica de nou, chiar dacă noul ar putea însemna mai bine. Văd gândirea asta prea des în jurul meu, am avut și încă am mulți colegi, de-o seamă cu mine, care gândesc așa și unii dintre ei sunt alături de Fonta și vor vota PSD la anul.

Și asta e teribil de înfricoșător!

 

foto

Cum stați cu GABA?

Cum stați cu GABA?

  Tocmai ce-am aflat și eu ce e aia GABA, citind articolul ăsta share-uit de Vali. Pe foarte scurt GABA (gamma-aminobutyric acid) este un neurotransmițător specific sistemului central nervos al vertebratelor mature, care reduce stresul. Se pare că a face mișcare ajută GABA să-și facă treaba. Chiar și 10 minute de mișcare, în week-end, declanșează relaxarea și reduce stresul. 

   Altfel, din articolul de mai sus, reținem 10 obiceiuri ale oamenilor de succes (în sensul social acceptat al cuvântului):

  1. Se deconectează – checked
  2. Minimizează treburile casnice (le distribuie pe parcursul săptămânii) – mai am de lucrat la asta 🙂
  3. Contemplează la poza de ansamblu și la forțele care conturează industria în care activează – checked
  4. Fac mișcare – puțin și neregulat
  5. Își urmăresc o pasiune – eu doar cu gândul
  6. Petrec timp cu familia –  checked
  7. Își programează micro aventuri – nu prea. Au fost două luna asta, dar pur întâmplător.
  8. Se trezesc la aceeași oră -checked
  9. Își păstrează diminețile pentru ei înșiși – parțial
  10. Se pregătesc pentru săptămâna următoare – nop

Bun, acum ziceți voi cât de succes sunteți? 🙂

   În altă ordine de idei, personal, împărtășesc alt mod de a pune problema vis-a vis de felul în care lucrăm. Iar asta are legătură cu faptul că ar trebui să ne gestionăm energia de care dispunem într-o zi, mai degrabă, decât timpul. Stilul de lucru din secolul 21, în țările dezvoltate, munca asta de birou, fac apel mai mult la efortul intelectual, creativ, decât la cel fizic, de aceea timpul e mai puțin relevant. Structura de tipul 8 ore muncă, 8 ore relaxare, 8 ore somn, ni se trage de la dl. Ford care a fost primul care a implementat-o odată cu dublarea salariilor muncitorilor și care la vremea respectivă a dat roade, dublându-i profitul în primii 2 ani. Dar altfel ea nu are cine știe ce raționament psiho-științific. Creierul nostru, se pare că funcționează pe cicluri de 90/20 minute:

foto

   Așa că în loc să ne gândim ce am putea rezolva în 8 ore, ar trebui să ne gândim ce am putea rezolva într-o repriză de 90 minute de concentrare. Și ar mai fi și treaba cu morning person, evening person și multe altele despre care vom vorbi în episodul următor.

Surse 1 2

 

 

 

O campanie comică

O campanie comică

Arunci d'astea pe jos, în locuri strategice, nu prea multe ca să nu bată la ochi. Lumea se apleacă, după care surpriză! 🙂

 
20150323_101237[1]
 
20150323_101253[1]
 
20150323_101306[1]

 

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com