Urmarea a articolului ăsta Claudiu de la proiectul EFdeN, mi-a scris un pomelnic de lămuriri din care extrag ce mi se pare esențial:

noi nu suntem un business, nu suntem un startup si nici nu urmarim sa fim unul… noi suntem un proiect educational pentru ca ce incercam sa comunicam cel mai mult, probabil nu ne iese, este procesul in care noi construim aceste case.

Adică sunt implicați studenți care-i “trag de mânecă” an de an să se împlice în proiect. E corect și normal pe undeva. Pentru studenți e o ocazie de a trece ceva în CV, pentru companii studenții sunt bazin de recrutare. E win-win, e ok.

timp de 2 ani am proiectat si construit o casa cu arhitectura traditionala, integrand diverse tehnologii pentru a asigura un confort interior sporit pentru a raspunde nevoilor periurbane, sa incurajam tineri profesionisti ca profesori, doctori etc sa faca trecerea catre zona rurala sau periurban si pentru a profesa acolo, intr un context in care locuinta ta ar fi putut fi achizitionata cu 70 mii de euro, bugetul PRIMA CASA. Acesta este un prototip, un concept, o idee pe care am lucrat, nu ne am fi dorit noi ca ONG si este aproape imposibil sa si realizezi vreodata la scara mare astfel de locuinte sub ideea de business.

Dacă ultima frază e validă, vin și întreb: Scopul educațional care mai e de fapt? Înțeleg ideea de prototip, dar din el se desprinde, de regulă, și ceva pentru mass-market, ajustat astfel încât să fie făcubil la scacră mai mare. Adică înveți studenții, să lucreze cu tehnologii, cu prototipuri, CA SĂ FACĂ CE mai departe? Alte prototipuri? să meargă la alte concursuri? Care e miza și scopul pe termen lung? Teoretic ar trebui ca ei, dacă ajung viitori arhitecți, ingineri, să folosească tehnologiile astea. Se întâmplă asta? Vom vedea dacă se întâmplă asta?

 Am folosit multe principii pasive ca ‘’prispa’’ care actioneaza ca o zona de umbrire care nu permite razelor solare pe timp de vara sa patrunda in casa, dar pe timp de iarna, soarele fiind mai jos sa incalzeasca masa termica formata din pietre din granit la interiorul locuintei. Am folosit lut/argila pentru finisaje interioare pentru o mai buna inertie termica si un sistem de aer conditionat (ne-am fi dorit pompe de caldura sau alte inovatii, dar pe atunci asta am reusit sa obtinem si s a potrivit prototipului ) in combinatie cu panouri radiante cuninfrarosu dispuse pe tavan si perete pentru a ajuta in iernile reci

Aici mă opresc doar la povestea despre inerție care e mai mult teoretică. În realitate, iarna după ce apune soarele, dacă nu faci căldură în casă te caci pe tine de frig în câteva ore. Aia cu inerția termică a granitului durează maxim juma de oră și în mod real nu simți nici o diferență. E ceva acolo, dar mai mult teoretic decât practic. Mie mi-e și mai clar că proiectele astea sunt făcute de teoreticieni, de profesori și studenți care n-au făcut prea multe case și nici nu stau în prea multe case off-grid.

Treaba cu casele off-grid, este că dincolo de teorie trebuie să le “simți” să stai într-una sau să fii aproape de una pe care să o “analizezi” în mai multe momente din an. O casă off-grid este mult mai vie și mai interconectată atât cu natura cât și cu proprietarul ei și obiceiurile lui. Unele chestii se pot automatiza, dar dacă nu ai soare 7 zile consecutiv, tot e nasol oricum ai da-o.

A urmat editia din 2014, unde multe companii ( aprox 70 ) ce au sustinut PRISPA nu au mai vrut sa continue pt ca proiectul desi castigator, a fost vandut si nu se mai poate marketa. Mai ales ca noi, un Ong unde universitatile sunt fondatoare, nu am fi putut alege calea industrializarii… dar avem un rezultat pe care nu l vad multi. 70 de studenti au avut un proiect de practica minunat si au deschis ochii pentru a dezvolta mai departe in drumul lor in directiile acestea; sustenabilitate, energie regenerabila, eficienta energetica si altele

N-am putut alegea calea industrializării pentru că ONG? c’mon! Făceați repede un srl, angajați studenții ăia și dădeați drumu la treabă dacă ați fi vrut. În schimb, 70 de studenți au învățat ceea ce ar fi trebui să știe din timpul facultății. Au învățat chestii pe care universitățile (alte centre minunate de cercetare rupte de orice realitate) n-au reușit să-i învețe. Tot e ceva!

Acest sistem de incalzire si racire prin panouri uponor l am combinat cu un material foarte fain si neutilizat in Romania, PCM – phase changing materials, material cu schimbare de faza – care este inglobat in peretii de gips carton ai casei prin microcapsule cu parafina care au o proprietate f interesanta – inertie termica pt ca intre 23-26 de grade schimba starea de agregare si fie stocheaza caldura fie o elibereaza cand scade sub 23 de grade. Am adaugat o zona dintr un beton sustenabil – baritina

Despre asta nu știu nimic. Dacă știți voi, ați văzut așa ceva implementat și cum se comportă, ziceți în comentarii.

Am introdus un sistem de automatizare pe protocol KNX si am lucrat pe zona de reinforcement learning, casa sa invete comportamentul utilizatorului pentru a si adapta si mai bine consumurile si productia de enregie sa fie folosita fie pt consum instantaneu, fie pt stocare in baterii (nu multe) suficiente doar pt varfuri pe timp de zi si consumatori vitali pe timp de noapte

Asta e o chestie mișto, dar pompos exprimată. “Casa să învețe” e pur marketing. În realitate, chestia asta, acolo unde se face, se face prin niște automatizări simple gen termostat setat de utilizator după confortul lui. Centrala pornește și se oprește singură după cum o setează proprietarul. Și alte chestii similare bazate pe senzori și comenzi de pornire/oprire de diverse chestii. A învăța un comportament e cam mult spus.

legea la care am lucrat in ultimii 2 ani, de a avea prosumatori. Sa injectezi energia in retea ca persoana fizica, nu sa fii obligat ca in 2012 ca PRISPA sa fie pfa si sa ti vinzi energia pe piata mai marilor in energie.

Legea asta în principiu e o chestie bună. Să vedem cum ajunge la final. Părerea mea e că și într-o formă optimă, adoptarea acestei legi nu va avea ca efect un boom sau o creștere simțitoare a instalării de fotovoltaice. De ce? Gaz ieftin, curent ieftin, sărăcie, educație slabă. Oamenii trăiesc destul de bine plătind curentul din rețea, gazele sunt și vor fi încă destul de ieftine. Educație spre zona eco nu prea avem și nici bani să investim 3000€ doar ca să fim mai eco. Oamenii se uită și se vor uita la portofel își fac rapid niște calcule și dacă nu le dă ce trebuie uită de panouri și-și văd de viață.

Pe scurt EFdeN e despre a sustine anumite valori, implicand studentii, le punem in mana sculele si polobocu! In 8 ani peste 800 de studenti au fost implicati in proiect si la fiecare 2 ani, noi… cei din management, marii patroni ai unui ONG o luam de la capat.. cu alte recrutari, alti tineri, aceleasi pregatiri din facultati si universitati.
E vorba despre invatare, despre greseli si crede ma pe cuvant, am facut mii de greseli! Am fi putut alege alte directii, joburi, plecat din tara altceva..

Nice! Ce să zic…

EFdeN Signature este o noua casa, facuta de o noua runda de studenti si din pacate sau fericire… Dubai sunt cei care au organizat finala.. iar costurile de a ajunge aici au fost si sunt f mari – transprotul casei este de 70 mii, cazarea si mancarea a celor 33 de super-eroi pt 45 de zile sunt mari… stiu, puteam sa nu mergem si sa ramanem acasa. Asa este, dar 100 plus de companii si mii de oameni ne au trimis aici, sa reprezentăm Romania.

Foarte frumos, Claudiu mi-a trimis și poze și mai multe detalii organizatorice și zbateri pe care le-au avut și care fac efortul lor să fie de apreciat. Dar eu nu cu astea aveam ceva.

Vreau să revin puțin la educație, pentru că aici cred eu că ne doare foarte tare. Ce fac ei la Efden e foarte frumos ca educație, dar cu efecte care tind spre zero în viața reală. 

Și dacă tot suntem la ora de laudă, în realitate, educație se face urmând exemple. Pe strada mea acum 9 ani, prin 2009, cam când se gândeau ei să proiecteze PRISPA, am fost primul care și-a făcut o casă în mijlocul câmpului, la 500 m de orice utilități. Imediat după mine a mai venit un vecin, cam pe la jumătatea străzii. Acum, TOATĂ strada Fragilor are cam 8 case offgrid în care locuiesc oameni. Și sunt oameni de toate felurile, corporatiști, agricultori, unu e antreprenor în construcții, unu e bucătar și toți am învățat câte ceva despre treaba asta cu offgrid.Pe pielea noastră, trăind acolo, împărtășind experiențele noastre, ce merge și ce nu.

In medie a apărut cam o casă pe an. Vin oameni și mă întreabă despre terenuri în zonă și le zic că nu e curent. “Dar voi cum vă descurcați?” “Păi cu panouri fotovoltaice.” “Și merge?” “… Merge”, le zic eu cu juma de gură. Și aici se face selecția, unii care vor neapărat să stea la curte și alții care vor bloc cu curte. Pentru unii e game over, pentru alții începe o viață nouă!