Azi e randul lui Piticu sa ne puna sa facem compuneri! : ) El ne intreaba cum poti petrece timp in mod placut pe bicicleta, iar eu m-am gandit instantaneu la bancul cu Scufita-Rosie si Lupul pe bicicleta. 🙂
Lasand gluma la o parte, ieri am ajuns prin acea parte a Herastraului pe unde trece trenul. Foarte multi biciclisti treceau pe langa noi, in acea zona unii mai repede, altii mai incet. Mi-a explicat nevasta-mea de ce sunt asa multi pe acolo. Pt ca e o alee prin padurice. Mersul pe bicicleta e in sine un mod placut de a-ti petrece timpul, mai ales pe o alee ingusta printr-o padure racoroasa, in care tesatura de umbre ale frunzelor si razele soarelui te ametesc, iar unduirea potecii iti da impresia ca plutesti pe mare.
Dar o plimbare cu bicicleta nu e completa, daca n-o faci cu cineva. Cu cat mai multi, cu atat mai bine! Mi-aduc aminte de zilele de primavara, din copilarie cand mergeam la scaldat! 🙂 Pentru ca vremea nu era inca suficient de calduroasa, nu puteam innota in apa Oltului pentru ca inca nu se incalzise suficient, asa ca sezonul de scaldat il deschideam in baltile de pe marginea Oltului, la marginea Slatinei.
Nu de putine ori mergeam cu bicicletele in gasca la scaldat la balta de la Salcia sau mai stiu eu pe unde, in alte balti unde apa se incalzea mai devreme. Drumul pana acolo era o aventura plina de tipete si chicote, unuia ii mai cadea lantul si ramanea in urma, altul facea pana, aproape mereu se gasea unu caruia i se descentra roata si freca pe furca sau pe cadru. In cele din urma ne opream sa le mesterim pe malul baltii, cu cheia de bicicleta, patent, sarme si ce mai gaseam la indemana.
Mi-aduc aminte de Pegas-ul Modern cu cauciuc gros pe spate si saua lunga de 2 persoane.
