Nu cred în afacerile astea “umaniste”

        Să-mi fie cu iertare ignoranța, dar eu unul nu prea cred în afacerile astea de tip "umanist", nu cred în mesajele de genul… "pentru noi banii nu contează, tu să te simți bine." Nu mă înțelegeți greșit, conceptul ăsta de anti-cafenea e genial marketat, e diferit, e foarte frumos, e în multe feluri bune, dar părerea mea e că se merge prea departe cu "dărnicia" când spui:"Pentru noi, mai important este să vii aici şi, înainte de toate, să pui accent pe producţie, nu pe consumaţie”. Să ne înțelegem, oamenii consumă, chiar și în varianta pe care o expun ei aici ("uite, preţul pentru o oră este opt lei, dar valoarea timpului ţi-o faci tu”) oamenii aleg să-și "consume" timpul acolo, în felul ăla. E treaba lor, dar PLĂTESC pentru "consumația" aia. Este vorba despre consum, nu producție. Producția e a lor și nu d'aia vin acolo.

Chiar și la o cafenea banală, îmi consum cafeaua și-mi produc emoții, amintiri, etc. pe care eu le prețuiesc într-un anume fel.

        Mesajul general pe care-l percep eu, din toată povestea asta îmi amintește de un tip de marketing grecesc, cum îi spune Zorba englezului că a luat aprobare de la călugări să sape în muntele lor: "Aaaa… never mind, we'll give them something, but not much." Adica minimizăm chestia importantă și scoatem în față vrăjeala. I don't buy it și experiența-mi spune că astăzi consumatorii sunt din ce în ce mai inteligenți și nu-i mai poți vrăji, decât dacă se lasă ei vrăjiți pentru că le place.

 

foto Mediafax (Dragoş Savu)

 

 

     

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.