Cum știi că educația eșuează?

Unul din indicatori e calitatea serviciilor. Și mă refer aici la cele simple, de servire, uitați-vă la vânzătorii de orice, de la merdenele la mașini sau softuri, la vulcanizare, etc. Ba chiar, dacă nu mă înșel, timpul de servire de la McDonald, era un astfel de indicator folosit în industrie.

Să ne uităm la joburile simple, cum ar fi cel de vânzător de merdenele.

  • Zilele trecute am vrut să-mi iau o merdenea. La prima “chestie” erau 3-4 persoane la coadă. Am stat 3-4 minute și mai aveam 2 persoane în față. (nu nu luau comenzi deosebite). Deci undeva peste 1 minut pentru fiecare persoană. Am plecat.
  • Am mers la următoarea. Ceva mai mult vad în piața  Domenii, m-am gândit că aici rezolv repede. 2 persoane în față, am stat cam 1 minut. Am dat banii și am luat merdeneaua. Am vrut să aștept și bonul, dar când am văzut că tastează cu degetul arătător cu grijă fiecare tastă si verifică fiecare cifră scrisă. Am zis mulțumesc și am fugit!
  • Luna trecuta am făcut ITP-ul. Era un băiat acolo(zonă realtiv centrală, Barbu Văcărescu/bd Tei), la ora 10 a.m. (deci băuse și cafeaua) care n-a reușit să copieze un nr de mașină de pe o hărtie într-un document word. Eu, așteptând să termine examinarea, am avut răbdare și l-am urmărit. După 3 încercări și verificări scoase la imprimantă, crede că a terminat și dă să dea print a 4-a oară. Îi atrag atenția că a greșit numărul. Îi spun unde, la ce literă. Vede și dă să corecteze. Evident din nou greșit. Era ceva de genul B-06-XYZ. A șase-a oară a dat print și din 4 numere 2 erau greșite (trebuiau lipite pe fiecare cauciuc de vară schimbat). Nu era un capăt de țară greșeala, se vedea că era o invesare de litere, deci nu murea nimeni, neapărat din asta. Dar ideea e că din 6 încercări scrise cu arătătorul pe taste, n-a reușit să execute o sarcină extrem, extrem de simplă. Și era plătit și pentru asta.
  • În 2017 am mers de câteva ori la McDonalds. Nu știu de câte ori, le numeri pe degete, oricum. De 2 ori au încurcat comanda. Care și așa venea greu. N-am comentat, pentru că am văzut cât de greu se descurcă ăia micii acolo, ce speriați erau, ce complicat li se părea totul și  cât de (aproape) depășiți de situație erau. Pentru a nu le face și mai multe greutăți, n-am mai zis nimic.(mari diferențe nu sunt între mâncărurile lor, oricum).

Având în vedere că în cazurile astea, la tejghea erau tineri, nu pot să nu mă gândesc ce-au făcut copiii ăștia la școală, acasă sau pe unde or fi stat ei până la vârsta aia, de nu se descurcau cu task-uri relativ simple. Sau cel puțin le găseau a fi foarte dificile.

Întrebarea e: Ok, școala nu te ajută la mare lucru, mulți nu prea dau pe acolo, dar important e CE FACI în timpul ăla? te duci la un film bun/prost, vrăjești o gagică, faci sport, te duci la furat? CE FACI pentru viitorul tău? Ce faci util cu anii ăia? Mai pierzi timpul că e și asta o chestie, dar chiar așa să-ți risipești toți anii complet inutil? Băi nene, mai cu viață, mai cu talent, orice-ați face!

15 thoughts on “Cum știi că educația eșuează?”

  1. Ce educatie? Sa te prinzi de cum functioneaza o chestie si sa o folosesti/manipulezi rapid depinde de capacitatea mentala. Prea multi prosti crescuti in puf din familii de tarani veniti la oras. Cine crede ca aici o sa fie mai bine, o sa se trezeasca cu o surpriza majora in 30 ani.
    Hai sa-i lasam pe cei premianti si cativa pe care ii duce capul si stiu sa se descurce. Marea majoritatea a populatie e la pamant.

  2. Traiesc in Norvegia de vreo 5 ani. Cand am ajuns aici ma enervau toti. Sa vezi aici servire inceata. La fel in Suedia.

    Poti sta 5 minute pentru un bilet de autobuz. Si sa nu ai pe nimeni in fata. Bine, exista si automate. Dar eu vorbesc aici de servirea la ghiseu.

    Si astia or fi tot inapoiati?

    1. N-am zis că sunt înapoiați, ci că se prind greu de chestii simple, în principiu pentru că nu au mintea antrenată. Găsește-mi, te rog, o explicație rațională pentru care ai sta 5 minute pentru un bilet de autobuz, în secolul vitezei! Fi-meo l-ar decupa cu foarfeca mai repede de atât. Singura mea explicație ar fi că încurajează folosirea tonomatelor, deși nici asta nu prea stă în picioare! Altfel, nordicii au multe disfuncționalitați privind prin cultura restului Europei (nu mai zic de Est/Balcani). Îmi plac multe chestii la ei (de ex. educația finlandeză), dar nu-i iau ca un reper absolut, la orice!

      1. Nu as putea gasi o explicatie care sa te satisfaca. Dar poate este pentru ca toata societatea lor functioneaza pe principiul: Fara stress!
        Omul de la ghiseu nu trebuie stresat si nu trebuie sa streseze. Daca un client vrea sa stea de vorba cu el, sta. Si el ii raspunde politicos la tot ce are de intrebat omul din fata lui.
        Daca se strang mai mult de trei oameni la coada se mai deschide un ghiseu.
        Oamenii nu alearga ca bezmeticii din Bucuresti. Poate doar dupa autobuz. Desi nici atunci nu e stres, ca vine altul

      2. Graba nu e neapărat stres.(de multe ori este, dar nu întotdeauna). Am găsit și-n Spania principiul ăsta, pe care nu-l ador, recunosc: doi bicicliști mergeau paralel ca să poată pălăvrăgi, ocupând astfel o bandă. În spatele lor sute de mașini mergeau în ritmul lor. Când a venit vremea să se despartă, au mai stat puțin de vorbă. Repet, sute de mașini stăteau după ei. Nu mi se pare corect nici așa! Unii oameni au treburi de făcut!
        Altfel, omul de la ghișeu, dacă mi-ar da biletul în 5 minute, m-ar stresa cumplit. 🙂 Deci n-ar fi bine, nu? 🙂

      3. Putem polemiza 3 zile pe tema asta. Dar rezultatul este ca societatea noastra grabita ca draq e mai inapoiata decat alea incete. In care oamenii nu alearga ca Usain Bolt dupa toate prostiile.

        Nu pot sa nu fac comparatia intre ceea ce traiam la serviciu cand eram in Romania si ceea ce traiesc aici. In Romania ma invoiam o ora sa imi rezolv o problema. Si daca nu apaream in 30 min incepeau sa sune supa mine. Aici ma invoiesc o ora sa rezolv o problema, ma intorc dupa doua ore si nimeni nu zice nimic. Si, da… rezultatul este … fara stres.

        Daca e sa compar o fata de la un ghiseu de Carrefour in Romania cu una de la orice magazin din Oslo, romanca pare un fel de sportiv de performanta pe langa un melc.

      4. Corect, putem discuta 3 zile. Nu m-aș grăbi să fac această corelație grabă/evoluția societății. Chiar nu cred că are legătură! Educatia, corectitudinea, cinstea, funcționearea sistemelor etc. Altele sunt corelate cu evoluția societății.

  3. Ce imi plac mie articolele astea, din text deducem ca autorul este perfectiunea intruchipata. Pentru 2-a comenzi gresite sunt 1000 livrate corect. Pentru un numar gresit de 6 ori sunt 100 introduse corect, pentru 4 merdenele livrate incet sunt alte 400 livrate rapid, statistic vorbind nu poti judeca oamenii astia pentru 2-a greseli pe care le-ai facut cand te-ai nimerit tu acolo. Tu in 100% din cazuri iti faci munca perfect ?

    1. Ma frend! Ca să deduci ceva despre autor, ar trebui cel puțin să citești mai multe articole, dar cel mai bine ar fi să-l cunoști. În altă ordine de idei, sunt sigur că poți să-ți dai seama când e vorba de o “scăpare” și când o greșeală e sistemică. Nu sunt perfect, urăsc perfecțiunea, dar aici nu despre asta era vorba.

  4. Daca vrei neaparat sa vezi cum esueaza educatia, ar trebui sa umblii putin prin institutii spaniole.
    Singurul avantaj in acest caz fiind ca atunci cand gafeaza pe acte oficiale, gen iti scriu numele gresit pe permis, rectifica in cel mai scurt timp posibil pe barba lor 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.