De ce europenii n-or să vândă niciodată ca americanii sau chinezii

De ce europenii n-or să vândă niciodată ca americanii sau chinezii

Ceva din gena oamenilor din partea asta a lumii îi face să se simtă speciali. Ei sunt mai cu moț și au tot felul de suferințe care îi distrag de la obiectivul principal. Cumva e în gena europenilor să despartă firu-n patru până când uită de fapt de la ce au pornit. În timp ce americanul și mai nou văd că și chinezul au abordarea “yes, my friend, cum vrei tu. Facem să fie bine.” Dacă ați mai interacționat cu chinezi pe Aliexpress ați văzut probabil abordări de genul ăsta. “A fost totul ok? Poți să-mi dai review pozitiv” Sau “De ce doar 4 steluțe? Ce n-a fost bine? Cum pot să te ajut?” Și așa mai departe. Foarte pro-client și aplicat, concret. Mai bine îți mai trimite un produs decât să-i dai 3 steluțe.

În schimb, în Europa (și România nu face excepție) lucrurile sunt mai “complicate”. Mă uitam la dezbateri de genul ăsta (1, 2) în care se analizează și se întoarce pe 3 fețe exprimarea de pe eticheta unor produse alimentare: Boia dulce domnească sau Boia dulce, domnească

În mod clar virgula aia acolo va face diferența în procesul de alegere a brandului de boia pentru majoritatea cumpărătorilor. NOT! Garantat! bag mâna în foc până la cot pentru chestia asta. Dacă vor fi 2 hipsteri aiuriți, loviți rău de tot, care vor face alegerea pe criteriul ăsta, e mult.  Și atunci ar trebui să te gândești așa: vor fi maxim 10 vânzări (puneți 100, hai 1000) pe care le pierzi pentru că virgulă. La un 10 bani  marginea per plic ai pierdut o avere din cauza virgulei. Cât merită efortul ăsta? 2 click-uri? 3? 15 minute de FaceBook?  NU? Aaa, ok, atunci de ce-ți bați capul? “Pentru că brand și risc reputațional” și alte bullshit-uri. Revenind, la genul ăsta de produse și de business chestiile astea au o importanță aproape spre zero. Tot ce contează sunt vânzările, volumele și calitatea produsului. Nici o gospodină nu face analiza pe textul produselor. O iau, o pun în amestecul pentru sarmale. E bună? Naiba mai simte diferența de boia în amestecul pentru sarmale sau chiftele. Mai ales aia dulce. Dar hai să zicem că testez (dacă o fac și pe asta) și IN CEL MAI BUN CAZ, țin minte că e aia cu plic alb si scris maro. MAXIM! De la o reaprovizionare de boia la alta, nu ții minte nume, nu ții minte slogan, nu nimic. Nu cumperi boia zilnic. La fel și cu șunculițe și cu salamul și cu zahăr și cu orice aproape: dacă ești realtiv ok la tărtăcuță n-o să-ți pese de greșelile gramaticale de pe etichetă, ci de produsul propriu-zis, n-o să faci o alegere a produsului pe criterii care nu au legătură cu produsul și calitățile lui.

Uite dragă la măcelarii ăștia, ce inculți! N-au pus bine virgula, cu siguranță nu se pricep nici la făcut salam. Hai să luăm din altă parte.

Serios, cine gândește așa? Știu voi toți care trăiți și lucrați cu texte și virgule și aveți impresia că aia e lumea sau așa ar trebui să judece toți. Știți ce? Nu. Ieși din bulă, privește în jur și vezi că oamenilor, în GENERAL pe planetă, nu le pasă de lucrurile astea în viața de zi cu zi.

(hai băgați-o p’aia cu traducerea din japoneză și bomba de la Hiroshima)

One thought on “De ce europenii n-or să vândă niciodată ca americanii sau chinezii

  1. In domeniul meu de activitate scrisese un individ o postare foarte recalcitrat pe faptul ca niste clienti i-au plecat de doua ori catre alti indivizi care erau dispusi sa “alerge the extra mile” ca sa fie bine. Si eu mai fac treaba asta uneori, daca clientul a fost si el amabil si OK, iar in viziunea individului de care-ti spun sunt un sclav.
    Dar nah, asta-i nivelul. Pe mine unul nu ma mira astfel de atitudini de la oameni care fac ceea ce fac timp de 8 ore pe zi doar cu scopul de a incasa un salariu la final de luna si cam atat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.