Mă tot gândesc la chestia asta de fiecare dată când aud câte o știre despre nu-știu-ce ce atac, bombardament, acțiuni militare, în special în povestea cu fâșia Gaza, care e o chestie de 41 km lungime și 6-12 km lățime pe care se înghesuie peste 1 mil. de oameni. Mă uimește motivația care-i ține în acest loc pe oamenii care emulează viața, trăitul într-un astfel de loc. Eu cred că viața lor și a familiei lor, a copiilor lor nu este mai presus de dorința de a rămâne acolo cu orice preț. Pentru că altfel, nu văd de ce n-ai pleca de acolo. Orice ființa, orice animal caută să trăiască în condiții cât mai bune și cât mai departe de pericolele care le pun viața în primejdie. E ceva instinctual, animalele își fac cuibul ferit de prădători, e scris în ADN-ul fiecărei ființe. Oamenii de acolo par să sfideze aceste reguli ancestrale. Insistă să moară acolo. Pentru ce?

Știu din cărțile de sociologie că dezrădăcinarea este foarte grea, oamenii sunt legați de locurile în care s-au născut, dar mai știu și că există un instinct de conservare. De ce nu funcționează? Ce-i ține acolo unde riscul de a muri e de n ori mai mare? Ca să nu vorbim de nivelul de trai.

Și mai ales… de ce permite lumea perpetuarea acestei uri la viitoarele generații?