Era doar o chestiune de timp apariția în prim plan a poveștii cu școlile profesionale

O altă tâmpenie produsă de sistemul comunist este repulsia maselor față de joburile din industrie. Și asta pentru că nomenclaturiștii aveau viață ușoară la birou, pentru că aveau facultate. Pe sistemul luna trece leafa merge. Pe când muncitorii de la uzinele Brașov de exemplu, mureau de foame. Dar PCR-ul(tatăl PSD-ului) era partidul oamenilor muncii! Vedeți copii ironia?!

De aici fuga mentală și de facto de joburile din industrie. Chestie perpetuată până în 2018, după cum vedem în reportajul de mai sus. Iar repulsia asta generală a dus la uitarea în paragină a bazei educaționale pe care ar trebui să se sprijine industria. Iată ce fac elevii, azi, 2018, în școlile profesionale:

Articolul complet

5 thoughts on “Era doar o chestiune de timp apariția în prim plan a poveștii cu școlile profesionale”

  1. Este mult departe de adevăr comentariul tău. Școlile profesionale au fost distruse de Ecaterina Andronescu acum 20 de ani atunci când a fabricile de diplome, de ex Spiru Haret, aveau nevoie de clienți cu bacalaureat.

    Se pare că ești foarte tânăr dacă afirmi „Și asta pentru că nomenclaturiștii aveau viață ușoară la birou, pentru că aveau facultate.” adică toți cei care terminau o facultate erau nomenclaturiști.

    Te rog frumos documenteaza-te înainte de scrie. Uite fac eu efortul pentru tine:
    – definiția nomenclaturistului: https://dexonline.ro/intrare/nomenclaturist/242737
    – definiția nomenclaturii: https://dexonline.ro/definitie/nomenclatur%C4%83

    Adică nomenclaturist erau cei din conducerea organelor de partid și de stat. Puteau fi în această conducere, adică nomenclaturiști, oameni care aveau orice fel de studii sau deloc. Vezi cel mai înalt nomenclaturis Nicolae Ceaușescu.

    1. Da și nu. Dar sper ca ai prins ideea de bază. Spre final se duceau cam toți (nomenclaturiștii) să-și ia diplome, dacă nu mă înșel. Iar școlile de meserii au fost paria dinainte de 90. Caterina le-a dat lovitura de grație poate.

      1. Nu știu ce înțelegi tu prin „da și nu”.
        Tu ai afirmat că „nomenclaturiștii aveau viață ușoară pentru că aveau facultate” și continui demonstrația afirmând că în consecință toată lumea dorea studii universitare pentru a fi nomenclaturis și a avea viață ușoară.

        Nu știu ce idee ai vrut să expui dar cu siguranță lipsa elșevilor în școala profesională nu are legătură cu nomenclatura. Am incercat să îți spun de unde vine dar se pare că tu știi mai bine așa că te las.

      2. Da și nu, înseamnă ai dreptate și nu. Povestea e mult mai veche de Ecaterina Andronescu. Am încercat să explic legătura, nomenclatură, studii, privilegii din care a rămas până azi concepția ai studii o sa fie bine, nu ca amărâții care știu o meserie.

  2. Well, eu am făcut liceul înainte de 1989, liceu de mate-fizică (omologul profilului ”real” de azi) și, guess what? Am ieșit cu calificarea lăcătuș mecanic, asta pentru că, indiferent de liceul absolvit, trebuia să ieși cu o calificare, iar noi făceam practică cca 1 lună/trimestru la ateliere de lăcătușerie. Cu aceleași scule pe care le-am văzut în film.
    În antiteză, urmăream cu ceva timp în urmă un documentar de la o facultate de aeronave din vest. Studenții erau în hangare și ciocăneau ceva la avioane. Reporterul i-a întrebat cum sunt organizate cursurile la ei. Păi, cum să fie? Le facem aici, nu vedeți?
    Iar eu în facultate (ASE) am pus mâna pe un manual american de marketing tradus și scris de mână, care circula printre studenți. Cursurile erau structurate cam așa: 10% teorie, iar restul de 90% exemple practice de ”așa da” și ”așa nu”.
    Cam asta-i diferența între sistemele de învățământ. Multă teorie și practică învechită la noi, față de implicarea și accesul elevilor și studenților străini la noile tehnologii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.