Era acum ceva timp, un tub de fapt, cu care puteai bea apă direct de… aproape oriunde. Acum văd sticla asta. Și văd cum în clipul de prezentare niște tineri, probabil rătăciți prin pădure, o folosesc să "purifice" apa dintr-un râu. Lucru care mi se pare amuzant când mă gândesc din câte răuri am băut noi apă în călătoriile pe munte, fără nici un filtru. Aveam grijă doar să nu intre tărână în cana cu care luam apă. Sigur, ne uitam și noi puțin la apă, la râu de unde bine, atât cât puteam vedea, nu beam ca proștii chiar de oriunde, dar în principiu, majoritatea râulețelelor erau ok. Mai ales cele la care ajungeam la izvor, la locul unde ies din pământ. Nu cred în filtrarea chimică și de metale gerele (wow) de care zic ei, ci doar un filtru de micro-chestii. Dar să zicem că ei se pricep mai bine. Eu am avut note între 5 și 7 la chimie în liceu.

Lucrul cel mai bun la ea mi se pare faza cu scosul apei din locuri unde nu poți altfel, cum am impresia că se prezintă aici în cazul unor mușchi îmbibați cu apă. Pentru situatii d'alea e excelentă.

[fbvideo link=”https://www.facebook.com/ScienceNaturePage/videos/774498576015736/” width=”1200″ height=”1000″ onlyvideo=”1″]