Ce ți-e și cu merele astea bio! Încep să se strice în timp ce le mănânci. Încă o dovadă a faptului că lumea e cu susul în jos, e faptul că începem și noi să căutăm legumele și fructele ăle mai urâte, alea care încep să dea semne că se strică, adică sunt bio, dacă mai prinzi un vierme în ea, succesul e garantat, direct la raionul BIO cu de 3 ori prețul.
Mi-a trimis maică-mea de la țară niște mere adevărate. Adică d'alea care au crescut singure, natural, fără jmecherii. Le-am ținut într-o cutie de carton pe masă în bucătărie, e drept, nu cel mai potrivit loc de păstrat mere, dar de, așa pățești când un orășean își face casa fără beci (culmea e că la bloc în copilărie aveam o boxă dichisită, plină cu de toate :)) ).
Revenind la mere, cert e că în 2-3 zile au început să se strice. 2-3 zile, rețineți! Ăsta din poza de mai jos, a început să "oxideze" (nu știu dacă e termenul potrivit, ultima notă de care-mi amintesc la chimie e 5) în timp ce-l mâncam. Cred că dacă m-aș fi holbat la el un minut aș fi putut vedea procesul cu ochii liberi, fără time-lapse sau alte minuni.
În schimb, gustul e așa cum îmi place mie. Dulce-acrișor.
