Mitul defrișărilor pentru lemn de foc

Mitul defrișărilor pentru lemn de foc

Când m-am mutat prima dată la casă aveam o oarecare jenă pentru că ardeam lemne, copaci, odată vii, ca să ne încâlzim. Cu timpul jena asta s-a diminuat destul de mult, mai ales când după un w.e. plecat de acasă găseai vreo 9C în dormitor. In fine, cam uitasem eu de jena asta până mai ieri când, undeva pe Facebook, a avut loc o discuție despre topoare, lemne, metode de încălzire și poluare. Inevitabil a apărut teza “D’aia avem noi pădurile rase, ca se încâlzesc ăștia cu lemne. Să ardă domne altceva, gunoie, plastice, orice.”

Bun. Teza pare ok doar la prima vedere și pentru cineva care nu se obosește să analizeze puțin mai atent toată treaba! Pe puncte:

  1. Sursele de încălzire sunt toate poluante. Gaz(e clar de ce), curent la fel (practic ardem cărbuni ca să facem curent. Mai nou adus din Africa de sud la Hunedoara), geotermal (consumă și ele curent și nu sunt suficiente, trebuie ajutate), solar? la fel, trebuie ajutate. Privind tabloul ăsta, lemnul ars în sobă, chiar pare ok.
  2. Masa lemnoasă tăiată pentru lemn de foc, reprezintă undeva la 10% din totalul masei lemnoase prelucrate. De ex., doar pentru cherestea în 2014 masa lemnoasă reprezenta aproape 57% din total.(n-am gasit date mai noi pe structura asta, dar sigur sunt undeva.
  3. Codul Silvic prevede ca lemnul să fie folosit prioritar pentru nevoile de bază ale populației. Chestie întărită aiurea și de un HG anul ăsta
  4. Tăierile pentru lemn de foc nu se fac la ras. La ras sunt cele pentru exploatare în scop de cherestea!

Astfel, am pus în aplicare prevederea din Codul Silvic care stipulează valorificarea cu prioritate către populație a lemnului de foc rezultat din tăierile de îngrijire, de igienă, sau rezultate din produse accidentale”, sursa

Dincolo de punctele de mai sus am zis să fac și eu un calcul pe cazul meu. Pe sezon de iarnă, consum undeva la 10-12 tone de lemne de fag, să zicem, cam asta reprezintă 90% din esența de lemn pe care o ard. Bun, 12 tone de fag.

Câte tone are un fag?

Conform Wikipedia un fag normal are între 25-35 m cu un diamentru de 1,5 m. (ăia mai mari ating 40 m cu 2 m în diametru). Calculăm aproximtiv, volumul unui cilindru de 30m cu diametrul de 1,5m.(pun așa pentru că deși el se subțiază spre vârf nu iau în calcul crengile).

Avem deci V=πR2h, adică V=3.14*0.75*0.75*30=52mc

Bun,  un metru cub de fag uscat (12% umiditate) are undeva la 800 kg(0,8t.). Eu nu-l iau uscat, mai cumpăr și apă odată cu el, dar pentru simplificare facem așa:

52mc: 52*0.8= 41.6 t. Ok, hai să rotunjim: UN FAG ARE 40 TONE. Și pentru că sunt băiat bun, mai las de la mine. Nu ard 12 tone, să zicem că o iarnă super grea și ard maxim 15 tone de lemn de fag.(Deși e mult peste orice estimări)

Bai nene, poate am greșit eu la calcule că am făcut istorie și nu le am cu cifrele, chiar vă rog să mă corectați, dar mie-mi iese că nu ard nici măcar un fag pe sezon. Ba chiar unu d’ăsta mediu, la 2 ani. Dar hai să zicem că ard 1 fag pe iarnă. Stau de 7 ani la casă, deci confrom vorbei din bătrâni ar trebui să plantez 14 fagi!

Odată am pus 100 de salcâmi într-o acțiune d’asta de plantare. Nu știu câti s-or fi prins, dar înțelegeți ideea? Și majoritatea caselor de la țară consumă jumătate din ce zic eu aici, poate mai puțin pentru că sunt mici și oamenii mai pun un pulover pe ei.

Deci vă rog, realizați că nu tăierile pentru lemn de foc sunt problema defrișărilor și nici a poluării.

 

foto

L.E. ok, hai refacem calculele pentru că unora le plac detaliile și vor să mă vadă că plantez mai mulți copaci. Calculăm aproximtiv, volumul unui cilindru de 20m (e bine 20m? hai că d’ăștia vezi prin toate pădurile) cu diametrul de 0,30m (e mai bine?)

Avem deci V=πR2h, adică V=3.14*0.15*0.15*20=1.5mc*0.8= 1.2tone,

10tone necesare : 1,2t/fag= 8 fagi/an

Da, deci nu 1 fag mare, avem 8 fagi mai mici. Încă o chestie pe care o repet mereu când vine vorba de energie. Energia e aceeași, în cea mai mare parte de la soare. Fie că ai 1 fag mare de 180 ani, fie că ai 8 fagi mai mici de 25 ani (zic, nu știu, calculați voi exact), în ambele situații a fost necesară aceeși cantitate de energie ca ei să crească. Deci vor reda la rândul lor aceeași energie. Energia nu se înmulțește singură, e aceeași sub diverse forme, cât bagi tot cam tot atâta scoți! D’aia ziceam că e irelevant că sunt un fag mare și gras sau 8 fagi mai tineri.

Oricum nu poți gestiona singur, într-o viață de om tăierile pt foc și replantările, asta e o politică peste generații. De aceea educația e esențială. Știu mai e faza cu salcia aia care crește repede, dar revenim din nou la problema energiei și nu mai terminăm niciodată discuția!

 

23 thoughts on “Mitul defrișărilor pentru lemn de foc

  1. Bine zis! Interesant calculul si chiar iti dau dreptate, nu taierea lemnelor pentru foc constituie adevarata problema: a defrisarilor ori a poluarii.

    1. Eu zic sa mergi la padure, mai degraba decat pe Wiki. Intrebare de bun simt: Ai cumparat multi fagi d-astia de 1.5 metri in diametru ?
      Asta e diametrul mediu la care poate ajunge crescand toata viata lui (daca nu-l tai). Adica in 150-200 de ani.
      Nu mai stiu sigur cum e cu fagul, dar parca exploatarea prin raritura, aia pentru lemn de foc, se face incepand de pe la 25 de cm in diametru.
      Poti cauta tabele de cubaj/ dendrometrie ca gasesti acolo detalii despre factorii de forma tipici, lungime/diametru, care sunt mai importanti decat eroarea cilindru – copac.
      Tu presupui fagii la 40 de metri/ 1.5-2 m diametru, cand ce cumperi e mai degraba 8-12m/25-50cm. Cu totul alta mancare de peste.
      Poti intrebaun padurar, dar tipic, in exploatari gasesti fagi cu 1.5-2mc de lemn bucata.
      Uite un studiu, daca te intereseaza.
      http://www.agriculturejournals.cz/publicFiles/27551.pdf

      Asa ca inmulteste calculul tau cu 20-25 si vezi cati fagi trebuie sa plantezi. Da, erau 14 fagi daca i-ar fi plantat stra-stra-stra bunicul tau, ala de la ’48 ( 1800).

      1. Nu. Nu-l ratez. Esentialul mesajului tau e ca taierile de lemne pentru foc nu-s problematice pentru defrisari(1), nici pntru poluare(2).

        Cu (1) sunt partial de acord, dar incerci sa demonstrezi asta cu un calcul prost. Calculul tau are o eroare de 20x. Asta-i un ordin de marime. Chiar daca concluzia ta e corecta, daca nu rezulta din calculul tau, folosesti o logica gresita si mai bine nu te mai chinui sa faci un calcul care te incurca. Tu intelegi esentialul mesajului meu? Nu ma leg de detalii gen aproximarea cilindru trunchi de con.
        Sunt partial de acord pentru ca e asa cum spui, mai intai rezolvi nevoile de baza ale populatiei si apoi te apuci de cherestea.
        Dar doar partial pentru ca u tot lemnul de foc provine din igienizari, lucrari de ingrijire si accidente.
        O buna parte provine din furt – rariri ilegale din fondul silvic public cat si cel privat, dar exista si cazuri de taieri la ras facute pentru asta. Motivul pentru asta e calculul tau si faptul ca nu-s destule paduri seculare si ca se exploateaza pentru foc arboret mai tanar si ca necesitatea e mai mare decat apreciezi tu. Cunosc minim un caz de anul aste de situatie ca asta, da’ nu dau detalii ca ai mei se incalzesc din el, daca intelegi ce vreau sa zic.
        La (2) sunt, tot asa, de acord partial.
        Pentru ca asa e, oricum producem energie din surse care polueaza, predominant. Iar lemnul face parte din aia cu ciclu relativ scurt de regenerare. Atat timp cat asiguri reimpadurirea e ok sa arzi lemn.
        Totusi, devine problematic cand multa lume se incalzeste cu lemn pe suprafata redusa ( densitatea populatiei).
        Am trecut acum o saptamana si ceva pe centura Bucurestiului, vineri seara, si pot sa-ti spun ca nu-i prea placut. Or fi gazul si petrolul la fel de poluante, dar cata vreme nu le arzi acolo sub nasul tau e, cumva, tolerabil. Planeta se regenereaza, da’ numai sa nu murim intre timp.
        Eu am cumparat carbune pentru la tara( sa nu taiem padurile, e mai ieftin si alte d-astea). La anul nu cred c-o mai fac. Chit ca-i mai ieftin, eficient si l-am procurat legal. Da’ parca nu-mi place sa-mi sufoc copiii. Nici pe ai vecinilor.

      2. Calculul e simplificat voit. Energia în esență e aceeași. 2 fagi cu diam 0,5 au nevoie de aceeași energie să crească atât, cat are un fag cu diametrul de 1m. Repet asta mereu: energia e aceeași difera doar forma pe care o ia. Eneregie x la input = energie x la output, minus ceva neglijabil, pt funcționarea sistemului care o transformă (copacul în cazul de față). Calculul e logic corect. Fix de detalii te legi. Hai sa nu mai continuam.

      3. 2 fagi cu diam 0,5 au nevoie de aceeași energie să crească atât, cat are un fag cu diametrul de 1m.

        Gresit, ca la 0.5m in diametru nu au aceeasi inaltime ca cel de un metru. Iar asta e un detaliu, dar semnificativ. De-aia te-am trimis la tabele de cubaj.

        Energia e relativ aceeasi, dar tie-ti scapa o dimensiune foarte importanta in matematica asta . Timpul. Si credeam ca am fost explicit cand am adus in discutie stra-stra-bunicul.
        Copacul tau de 50mc are nevoie fie de 25 de copaci de 2mc sa-l inlocuiasca , care pot creste in decursul vietii tale, si de suprafata ocupata de copacii aia, fie de 150 de ani si de o suprafata mai mare decat ocupa un copac de 2mc.
        Tu intelegi proportiile?
        Nu poti sa tai tu acum 14 fagi seculari si sa plantezi 14 fagi in locul lor, ca peste 150 de ani echilibrul va fi restabilit.
        Nu merge asa. Energia aia trebuie recuperata mai repede, ca sa ma exprim in termenii tai. Altfel la un moment dat ai un gol.
        Daca taiem toti copacii acum si punem in locul lor puieti, la anul nu ne mai ajung puietii pe care-i am pus, intelegi? Ca energia aia de care vorbesti tu, nu s-a regenerat inca. Aici apare factorul timp. Si-aici e vorba de faptul ca nu se aflam in pozitia lu stra-stra-bunicul vostru care avea peste tot numai fagi de 1.5m grosime, ne aflam in pozita stra-nepotilor lui care vedem ca s-a taiat mai mult si mai repede decat s-a regenerat si ca nu prea mai sunt copacii aia de care vorbeste Haivas, nici nu-s de 3 ori mai multi copaci mai subtiri ca sa vorbim de aceeasi masa de lemn, sau energie.
        Intelegi esenta mesajului?

      4. la istorie nu va invata sa apreciati din ochi? Pana mea, 1.5m, nici nu cred ca am vazut asa copac taiat pentru foc. La 1.5 intra la fix in cherestea.

        Dar, nu e asa mare bai cu lemnu. Daca il faci corect. Exista specii care cresc rapid si sunt fix create pentru foc. Nu prea stiu cum merge treaba cu padure+taiat in Romania

      5. La depozite n-ai ce să apreciezi, pentru că buturugile vin sparte în bucăți măricele. Prin pădurile patriei am văzut destui copaci, cu diametrul 1,5m, dar din nou, nu asta e esențial.Calculul e unul estimativ, și daca-l citim până la capăt observăm că am fost mai mult decât generos cu estimările în favoarea “mitului”. N-am ars niciodată mai mult de 12 mc de lemne, dar am pus 15, ba mai mult, am pus un fag de 40t pe an.Ok, nu e unul, sunt 3 sau 5. Irelevant. Diferența e enormă! Hai să reținem esențialul!

      6. Cătălinx, timpul nu-mi scapă din ecuație, dar el este irelevant în orice fel ai lua calculul ăsta. Nu poți planta și recolta copaci pentru lemn de foc în aceeași viață. Pur și simplu au nevoie de prea mult timp, orice specie ar fi ei. (și aia cu salcia e alt subiect discutabil). Asta e o strategie peste generații.

      7. in esenta ai dreptate: nu incalzitul este problema. Calculul este gresit, dar nu e semnificativ in discutie.
        si problema mare nu e ca se taie. Problema mare e ca nu se impadureste la loc.
        si ca se taie haotic

      8. @Haivas: (1)”Cătălinx, timpul nu-mi scapă din ecuație, dar el este irelevant în orice fel ai lua calculul ăsta.” & (2)”Nu poți planta și recolta copaci pentru lemn de foc în aceeași viață.”
        Din (2) si (3), nereprodus aici, rezulta ca (1) nu e adevarat. Tipul este relevant.

        Mai exact, cantitatea de lemn pe care o poti consuma intr-un an, ca te incalzesti, sau faci cherestea, este egala cu masa lemnoasa acumulata in anul ala pe suprafata impadurita. Conform proiectiei tale cu energie, este egala cu integrala pe suprafata impadurita din gradientul energiei absobite in raport cu unitatea de suprafata ( dW/ds), inmultit cu constanta de transformare din energie in masa lemnoasa. Care, poate sa fie o medie, fiind vorba de mai multe specii de pomi .
        Lasand matematica la o parte, ce iti spun e ca daca tu exploatezi anul asta mai mult lemn decat s-a generat, ai mancat deja din potentialul de generare de anul viitor. Pe masura ce exploatezi mai mult decat se genereaza, afectezi in cascada generatiile viitoare. Intelegi asta? Ca pot sa fac o poza, daca nu, si nu-s ironic deloc, nu ma astept sa priceapa toata lumea matematica.
        Si asa cum spuneai, e un plan pe generatii. Daca te trezesti peste 10-15 ani ca vrei sa recuperezi, nu merge asa. Ca suprafata ta disponibila nu e infinita sa zici ca pui de 10 ori mai multa padure decat ai taiat intr-un an si asta-i tot. Si de asta conteaza timpul.
        In Romania erau prin 2012 vreo 7 mil de gospodarii ( familii), din care vreo 3 milioane la tara. Dracu stie cate mai sunt ocupate acum. Dar judecand pe cifrele astea si luand in calcul ca majoritatea celor de la tara sunt pe lemne, daca ai 2 mil. gospodarii care au nevoie de 12mc de lemne, cat zici tu ca arzi, e nevoie de cca 24 mil. mc de lemne. Exploatarea permisa in mod curent e de 3-5mc la hectarul de foioase.
        Deci ai avea nevoie de o suprafata de 4.8 -8 milioane de hectare de padure pentru a asigura consumul de lemn de foc sustenabil.
        Cred ca-i mai bun calculul meu decat al tau.
        In 2015 suprafata impadurita a Romaniei era de 6.38 milioane de hectare. Deci cam in limitele exploatarii.
        Ceea ce inseamna ca ar trebui cam toate lemnele taiate sa mearga la foc si sa nu prea mai avem industrie de prelucrare a lemnului. Ceea ce ar putea suna OK, daca nu pui in calcul si economia din industria lemnului pe care o distrugi daca arzi tot. Sa nu mai vorbim de faptul ca nu tot lemnul e bun de foc. De exemplu rasinoasele au un randament neconvingator.
        Realitatea din teren e insa ca cele mai multe gospodarii nu consuma cate lemne arzi tu, ca nu au bani sa le cumpere ( nici macar furate) si fac un pic de downsizing. Nici ai mei nu consuma atat. Prefera sa incalzeasca doar o camera atunci cand nu-s nepotii in vizita, ca la 320 lei/mc, cumparat primavara, nu prea le vine sa arda 4000 de lei pe an, daca nu e imperativ necesar. Iar altii se inghesuie in si mai putin.
        Cred ca se incadreaza undeva in 8-10 mc. Dar cei mai multi nu au bani nici de 8mc. Sunt ecologisti, cum ar veni.
        Si cam asta e tot ce incercam sa-ti explic.

      9. Man, CătălinX, ce vorbim?”daca tu exploatezi anul asta mai mult lemn decat s-a generat, ai mancat deja din potentialul de generare de anul viitor.”
        Eu, tu, nimeni, nu poate să genereze nimic pentru consumul din timpul vieții lui (în principiu). Ceea ce generezi e pentru viitor. Și dacă toți ar face așa peste generații lucrurile s-ar mai așeza.
        Amesteci nivelul macro cu cel micro(individual) Pentru individ timpul e irelevant! La scară macro e altceva, d’aia administratorii pădurilor (ca entități, nun ca persoane) sunt importanți.

  2. Asta sa fie ultima problema, disparitia padurilor din cauza lemnelor de foc.
    Ai mei la tara ard maxim 10mc de lemne/iarna…si alea provenite nu din copaci sanatosi ci doar din uscaciuni, copaci bolnavi si tot asa.

  3. Calculul tău e bun, exceptand estimarea fagului. Nu sunt multi fagi la 1,5m diametru si 30m lungime. Dar ideea e corectă. Nu pentru lemne de foc se taie pădurile.

    1. Am luat diametrul mediu al fagului de pe wikipedia pt că mi-era lene ca măsor butucii cumpărați (era și puțin mai greu fiind deja crăpați) “Acesta este un arbore de mărimea I, capabil de a ajunge la înălțimi de 40 m[1] și 2 m diametrul trunchiului, deși de obicei el are 25–35 m înălțime și diametrul trunchiului până la 1,5 m.” De acord că ce se taie pentru rărire e vizibil mai mic. Dar nu astea e important, că e un fag sau doi sau 5 sau că are 18 sau 20 sau 25 m.

  4. Imi plac foarte mult lucrurile “stiute deja” care sunt demontate simplu matematic. Ai dreptate, toate sursele de incalzire sunt poluante intr-un fel sau altul.

    Incalzirea cu panouri solare sau cu o eoliana este OK doar dupa ce ai procurat deja panourile (si sistemul din spate) si eoliana. Producerea acestora intr-o fabrica tot e o chestie poluanta. La fel si cu masinile electrice, unde singurul avantaj real e ca poti controla cine e nefericitul care “beneficiaza” de poluare cand construiesti masina si bateriile si cand produci curentul cu care le incarci.

    Asta nu inseamna insa ca nu trebuie sa cautam solutii mai moderne de incalzire, transport samd…

    1. Aha. Îi știu am mai fost cu ei la plantat de salcâmi. Cică nu prea s-au prins deși am fost mii de oameni cred acolo care am pus alte mii de puieți! 🙁 (undeva spre Călărași)

      1. Am mai fost şi eu cu ei, prin Teleorman, la Talpa – pe unde s-a filmat şi se filmează acum Moromeţii.
        Ca fapt divers, veniseră şi nişte “voluntari” de la ISU care aveau mare spor… am crezut că sunt oamenii antrenaţi, dar am văzut apoi cauza – făceau gropile de trei ori mai mici decât ni se spusese. Cică “salcâmul e rezistent, se prinde imediat, noi am mai fost la d-astea şi ştim”.
        După ce au plecat ei am scos puieţii unde lucraseră şi am adâncit gropile…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.