Faza asta cu chematul pamantului e mai veche. Am intalnit-o in putina literatura romana pe care am citit-o, imi aduce aminte de poeziile patimase ale lui O. Goga, de Ion, de Morometii si multe altele.
Dupa ce cam terminasem cu studiul literaturii, am mai auzit chestia asta cu chematul pamantului la Lucian. Unul dintre cei mai mari iubitori de munte, de drumetii pe munte din cati am cunoscut. Eram in clubul Almont sau ce mai ramasese din el. Lucian imi spunea asa: ” Pe toti oamenii din zona asta a Olteniei, ii cheama pamantul inapoi. Mai devreme sau mai tarziu toti se intorc la sat, la curte. Uita-te in jurul tau, fiecare are un loc unde merge “la tara”. Fie ca e muncitor, fie ca e director. E o chestie fantastica.”
Asta mi-a spus-o intr-o discutie scurta, cand ne-am intalnit intamplator pe strada. Nu stiu de ce, cuvintele astea mi-au ramas in minte. Se intampla prin ’98-’99.
Am vazut chestia asta si la maica-mea, evoluand pe parcursul copilariei mele. A facut eforturi considerabile pentru pastrarea si mentinerea casei parintesti, a curtii, a gradinii, a viei, a petecului de pamant parintesc. Pur si simplu n-a putut sa lase via de izbeliste. Si o inteleg. Incet incet incep si eu sa simt chestia asta de cativa ani.
Mai nou, vad chestia asta si la unul dintre cei mai buni prieteni. Plecat in tarile mai calde, a muncit si s-a realizat si oarecum asezat acolo. Imi spune azi ca, “am schimbat opinia cu ramasul aici forever “. Vrea sa se intoarca acasa, nu in Romania, nu in Bucuresti, acasa, in Slatina lui, sa-si deschida o gradinita de copii.
Mai mult chiar, cei care n-au avut mostenire un petec si-o casa pe pamant si-au cumparat una, undeva intr-un sat uitat de lume. Dar e acolo, e al lor!
Exemple ar mai fi, dar eu ma intreb: Ne cheama pamantul sau suntem doar melancolici? Si daca ne cheama, de ce?
Pe voi va cheama pamantul?
Pe mine nu…(inca?)
E adevarat ca mi-ar placea o casa dar si aia vreau sa fie in oras, pe o strada draguta cu case. In Bucuresti, mi-ar placea o casa in zona Cotroceni/Floreasca.
Cred ca pe oameni ii cheama pamantul deoarece au nevoie de liniste, li se ia la un moment dat de agitatia orasului.
DA! Eu am crescut la bloc si n-am avut mari tangente cu viata la tara, dar imi doresc doar o casa intr-un sat de deal sau munte. Pe langa simtul proprietatii si implinirea de a avea o casa a mea, mai e si intoarcerea la natura, impacarea cu mediul pe care ne chinuim atata sa-l schimbam…