În Bragadiru chiar lângă Lidl, primăria a construit două hale mari  cu destinația spații comerciale ce urmează a fi închiriate. De vreo 2 ani. Numai că stau goale. Inițial au mutat piața de legume acolo, dar n-a fost să fie, au plecat comercianții ca din pușcă. Apoi au venit: un magazin de plastice, 2 second-hand-uri și o terasă cu ceva. În continuare e pustiu. Câteva tarabe cu legume s-au mutat fix peste drum de Lidl, în parcarea acestor hale, cu speranța că vor ciupi din vadul atras de LIDL. Restul fac foamea.  

Am fost ieri să cumpăr ceva de la un magazin de chinezării, jucării, plastice, prostioare. Întâmplător la vânzare era chiar patronul.

– V-ați mutat domne, să nu vă mai găsim acolo în față!

– Ne-a băgat aici la dos.

– Păi de ce?

– Acolo e scump. N-avem noi banii la chineji.

– Vin chienzii aici?

– Daaaaa.

De vreo 2 ani tot vin chinezii aici, îmi zic eu în gând.

– Și? merge?

– Pustiu. Mai am un magazin la blocuri în drumul spre parc. Acolo vând ca lumea. Aici e jale.

E fascinantă chestia asta cu vadul. Acolo unde sunt halele astea oamenii n-au unde să se ducă. Ar trebui să vină special acolo pentru ceva: Prețuri mici, calitate mai bună,  gogoși ca la mama acasă, cea mai bună pâine, locuri de parcare acoperite, ceva… orice. Dar nu e nimic. Pur și simplu n-ai de ce să te duci acolo. Și nu cred că vor veni nici chinezii pentru că polul de atracție e LIDL-ul de peste drum. Nu poți să te duci la Lidl și apoi să treci și pe la chinezi să vezi ce mai au. N-ai de ce!

Iarna făceau un patinoar în parcarea aia. O chestie superbă pe care au omorât-o înainte să se nască. Două ierni au făcut treaba asta, abia se învățase lumea cu ideea și pac, au omorât-o.

Cine cu ce și de ce să vină acolo în spațiile alea comerciale?