Înainte exista meseria de coşar. Era un nene care cu asta se ocupa, avea scule specializate, dedicate, umbla prin sat şi curăţa coşurile oamenilor înainte să înceapă sezonul rece şi să facă focul în casă. Şi acum mai sunt case cu sobe sau seminee. De ce nu mai sunt coşari? Pentru că în magazinele de bricolaj găseşti tot ce ai nevoie ca să faci treaba asta. Le cumperi odată şi le cam ai pe viaţă.
Au cam dispărut cismarii! Dar din nou, pentru o lipitură simplă găseşti soluţia potrivită cu care să-ţi faci treaba, dacă nu vrei o pereche nouă. Sigur, nu toţi o să se apuce de schimbat pingele, dar chestiile simple ţi le poţi rezolva. Înainte erau câţiva oameni în oraş care aveau masină de cusut. Acum, dacă vrei şi te pasionează, îţi poţi face singur hainele sau chiar mai mult decât atât. Maşinile de cusut sunt accesibile, de multe feluri, unele sunt chiar “de buzunar”, găseşti tutoriale de croşetat, de tâmplărie, de orice. Nu mai e nevoie să faci o şcoală de meserii. Totul e să vrei, să-ţi placă.
Nici macar eu nu am prins cosarii, decat in frageda copilarie.
Stai, ca nu terminasem, dar am dat din greseala post it. :))
Copiii nostri nici nu banuiesc(marea majoritate) ca au existat vreodata asemenea meserii.