Milenials, adică ăștia mai mici așa, care dau acum cu nasul de viață, să știți că sunt și ei, ca și noi, în multe feluri. Cineva se plângea de un milenial pe facebook. Și anume că l-au angajat la nush ce agenție pe post de organizator de evenimente. El student cu zero experiență. După care l-au pus să împartă pliante cu… vegeta sau ceva de genul ăsta. Băiatul s-a supărat și i-a zis șefei că el nu pentru asta s-a angajat. Șefa s-a bosumflat și ea și l-a dat afară. Și de aici ” Vai nu mai pot cu milenials ăștia, care nu vor să facă nimic, vor totul de-a gata. Păi câte cafele i-am făcut eu lu’ Sârbu și câte am învățat din experiența asta… etc”
Acum, sigur, fiecare cum consideră. Eu cred că băiatul s-a simțit păcălit de un anunț de angajare și și-a spus părerea franc, în fața, șefei. Ceea ce povestitoarea noastră n-ar fi îndrăznit nici în ruptul capului să-i spună lu’ Sârbu.
Îmi imaginez că puștiul a zis ceva de genul: “Boss, păi ce facem, ziceai ceva de organizare de evenimente?”
“Păi da, dar tu nu știi, că ai experiența zero și împărțirea de pliante FACE PARTE din organizarea de evenimente, că… unde vă credeți voi aici. Afară!”
Bine, bine, împart pliante, dar spune-mi că vin să împart pliante. Nu mă minți! Eu cred că asta avea în cap tînărul respectiv.
Am râs și la argumentul ăsta mergând pe logica următoare: cositul ierbii face parte din procesul de fabricare a unei fripuri de vită. Deci pot să dau anunț de bucătar șef sau ajutor de bucătar, după care-l pun să taie frunză la vaci pentru că face parte din procesul de fabricare a fripturii de vită. C’mon, pe cine păcălim aici?
Ok, or fi ei în fel și chip, cu bune și cu rele, dar am așa o vagă impresie că milenials nu mai pleacă atât de ușor capul cum o făceam noi și cei dinaintea noastră. Și asta e un lucru bun pentru început! Nu e vorba nici de umilință, nici de munca de jos, nici de rușine. E vorba de a fi cinstit și de a nu înghiți bullshiturile altora! Dacă l-aș găsi pe tipul ăla, i-aș da o bere și aș sta de vorbă cu el!
