Undeva prin vară am comandat un kit de produs apă caldă menajeră solar, cu ajutorul unor tuburi vidate. (O să explic în alta articol cum functionează).
Kitul conține:
- panou solar presurizat cu 24 de tuburi (2 s-au spart pe transport, abia acum am vazut când le-am desfăcut)
- pompa Grundfos
- automatizare instalație solară
- vas de expansiune
- suport vas de expansiune
- racorduri legătură pompă vas
- aerisitor automat
- antigel
- sport de inox pentru acoperiș
- teava flexibilă de inox
- boiler cu 2 serpentine de 200l
TOTAL GENERAL = 7600 lei
Boilerul l-am montat. Acum am trecut la montarea tuburilor pe acoperiș.
Pasul 1. În primul rând construiești cadrul acela metalic jos, pe ciment unde ai puțin loc. Nu e nimic complicat, trebuie doar să-l montezi pe lungimea tuburilor e care le ai. Ai multe puncte de reglaj astfel încât să n-o zbârcești prea rău. E indicat așa decât să faci operațiunea asta în condiții de acoperiș.
Aici vreau să dau 2 bile negre pt Westech, respectiv firma de curierat.
1- au livrat instrucțiuni de la alt sistem de prindere, în limba germană, cu niște piese pe care nu le am în kit. Norocul meu e că am mai pus sisteme de fixare pe acoperiș și nu mă poticnesc în chestiile astea.
2- 2 tuburi au ajuns sparte deși pe cutie scria MARE: FRAGILE GLASS, handle with care. Sau așa ceva. Nu se sparg așa ușor erau fixate în forme de polistiren. Deci numai cu grijă nu s-au purtat cu ele.
Revenind la ce spuneam, cadrul se montează relativ ușor.
Pasul 2 e să-l urci pe acoperiș, etapă de care unii se sperie. Eu l-am cântărit ochiometric de jos. L-am luat pe sus și am estimat dacă mă pot descurca cu el în condiții de stat pe tablă pe acoperiș. Singur. Și am estimat că e ok.
L-am legat cu niște cordelina (o bucată legată de colțuri iar altă bucată, mai lungă, am legat-o de mijlocul acestei bucăți, astfel încât ea să formeze un trinughi cu partea cea mai grea a cadranului, care am zis eu că e bine să fie în sus.) și m-am suit pe acoperiș. Am coborât de acolo altă sfoară. Am rugat-o pe doamna să o lege de cordelina de jos ca să o pot aduce pe acoperiș. Am prins cordelina și din câteva salturi am reușit să prind cadranul cu mâna. L-am tras ușor pe acoperiș și apoi l-am asigurat cu sfoara de coș. El nu aluneca fiind destul de greu. Dar totuși l-am pus pe direcția veluxului, în caz că o lua la vale să se oprească în tocul ferestrei velux.
Pasul 3 este să nimerești căpriorii. E ce-l mai riscant și mai provocator pas din toată etapa asta. Primul șurub l-am nimerit puțin câș, ca să se înșurubeze în căprior. Un preț prea mic plătit pentru siguranța de care are nevoie sistemul. Restul i-am nimeric mai bine, dându-mi seama cam pe unde vine mijlocul căpriorului de sub tablă.
Etapa următoare este să trec cu racordurile prin tablă și să cobor cu ele până în camera tehnică. Probabil va trebui să sudez pe capetele alea de cupru niște nipluri de cupru de care să prind racordurile flexibile izolate. Dar asta în episodul următor.
*pe beton… cimentul e un praf, e pacat pentru cat de tehnic si atent la detalii esti
Beton, corect! :)) Eu, tehnic? atent la detalii? :))
Pingback: Planuri pentru 2019 | haivas
Pingback: SISTEM DE APĂ CALDĂ SOLARĂ WESTECH: #4 Instalarea automatizării | haivas