Îi văd pe mulți cum oftează la vederea unor poze ca cele de mai jos. Vai ce bine era cutare lucru, vai ce frumos era Bucureștiul fără mașini. Nu! Era sinistru de pustiu și îngrozitor. Dreptul la liberă circulație era cu porția. Ai mașină cu număr par, mergi în zilele pare. Și benzina era cu porția. DAR ce mare lucru minunat a făcut Ceaușescu că a plătit datoria FMI. A plătit-o ca un prost, luându-ne nouă de la gură pentru că toți din conducere erau atât de proști încât nu știau cum să facă bani având o țară pe mână. N-au știut decât să facă populația să rabde, de dragul unei doctrine tâmpite și de frică. Tuturor le era frică să recunoască ce mare greșeală, ce eșec dezastruos e socialismul. Pentru că sistemul funcționa pe pupat în fund și pe minciuni. Așa cum e și acum clasa politică.
Aaaa uite sticlele de lapte, ce frumos, ce bine era. BINE? La 5 dimineața să stai la coadă la lapte era bine? Pentru 2 litri de lapte? Vaaai uite sticla de Pepsi. Ce bun era Pepsi. Păi era, că alte sucuri nu prea existau. Toate erau niște poșirci îngrozitoare.
Scutiți-mă de nostalgiile astea odioase. Toate pozele astea sunt semnul unui nivel de trai de subzistență, al unui putregai care ne-a ținut în urmă, ne-a chinuit și ne chinuie și azi.
Dragi nostalgici, dacă nu vă mai puteți gândi la viitor, măcar gândiți-vă ce amintiri ați fi putut avea dacă n-ar fi fost mizeria asta de comunism? Gândiți-vă că pozele cu voi la 3 ani de la Mamaia ar fi putut fi color. Și-n Santorini. Gândiți-vă că ați fi putut avea și filmări cu primul pește pescuit din barca lu' bunicu' de la cabana de la munte. Gândiți-vă la chestii de genul ăsta și poate vă mai trece nostalgia sticlelor de lapte. Pe mine mă apucă nervii când văd pozele astea.
