h

Viața e ce se întâmplă în timp ce tu ești ocupat cu alte planuri

Tag: DIY

Începem renovările

haivas

Pt că atât noi cât și copiii ne-am plictisit de pereții camerelor, pt că au realizat și ei că există opțiunea de a-i schimba la culoare și pt că ce era se cam degradase (murdărie, crăpături chestii d’astea) ne-am gândit să-i schimbăm cumva ieftin și rapid.

Simplul vopsit n-ar fi schimbat prea multe, să dau cu glet nu mă pricep și nici n-aș fi rezolvat prea bine problema crăpaturilor dintre placile de rigips. Să schimb tot rigips-ul nici nu a intrat în calcule din motive de deranj prea mare. Trebuia ceva cu care să “băgăm gunoiul sub preș”, adică să acoperim crăpaturile și să schimbăm culoarea pereților și desigur să fie DIY, să nu coste o avere etc.

În cele din urmă am ales niște plăci de lemn, subțiri pe care le-am prins în câteva dibluri peste rigips și pe care le-am vopsit (sau nu) după cum au vrut puștanii. Am pus niște colțare șiiii… contrar principiilor, am vopsit lemnul de pe tavan. Într-una din camere tavanul a fost făcut cu lambriu într-o perioadă în care nu se mai găsea lambriu bun de la firma aia austriacă ce tăia păduri aiurea. Se gasea doar o mizerie de la Rom… ceva, ceva românesc, de proastă calitate. Drept pt care tavanul era plin de locuri unde a trebui să îndrept, repar cu chit de lemn, iar chestia asta se vedea foarte nasol pt că nu era fix nuanța lemnului.

Ce să mai, am vopsit lemnul și bine am făcut pt că acum s-au acoperit o grămadă de imperfecțiuni și cârpeli. Evident că nici acum nu e perfect, dar nici n-am urmărit asta.

Mai sunt multe de facut, plinte, lavabila, corpuri de iluminat etc. Urmează să pun parchet peste dușumea pt că dușumeaua s-a zgâriat, s-a stricat prin unele locuri, lemnul s-a strâns, a lucrat în timp și mai și scârțâie pe alocuri. Deci parchet.

Am gasit un site cu multe modele de parchet, practic e un fel de agregator de oferte din zona de design interior. Ceea ce e mișto că le ai pe toate la un loc. Fi-meo a vrut 2 pereți verzi. Ce parchet merge cu verde? 😀

DIY: Coșuri de gunoi pentru reciclabile

haivas

Cum a venit secolul XX și în satul nostru, avem o nouă problemă: Cum, unde punem pungile de reciclabile:

In casă: Nu prea e loc, tb să speli dozele de bere pt că altfel se împut și… ce să mai… nu prea e loc și arată urât. Partea bună ar fi că nu mai e nevoie să ieși din casă ori de câte ori arunci un bon de la supermaket sau un capac de bere.

Afară: Avem ceva loc, chiar daca arată nasol, nu le vezi tot timpul, dar trebuie să fie acoperite să nu plouă în ele. Dezavantajul e ca tb sa te fâțâi pe ușa de la intrare ori de câte ori trebuie să arunci ceva acolo.

Noi am ales varianta 2. Afară.

Cum prindem sacii ăia să nu-i ia vântul, să stea cât de cât acceptabil să fie ușor să arunci chestii în ei? Cu Pinterest. Zis și făcut după 2 luni de amânare: țeavă de plastic neagră, cam 1m pt fiecare coș, o trecere la dimensiunea țevii și câteva cleme de fixare (Cele pt dimensiunea țevii intrau foarte greu și ar fi rupt sacii de gunoi. Le-am luat o măsură mai mari ca sa între mai ușor, dar apoi nu fixau nimic, așa că în locul unde le prind am dat 4-5 straturi de ducktape ca să intre decent de ușor, să nu rupă sacii și sa stea și cât de câț fixe.

Deocamdată arată așa. Mai rămâne să dresăm pisica să nu mai intre acolo.

DIY: Cum reglezi legăturile la ski-uri.

haivas

Moșul a venit cu o pereche nouă de clăpari pt că cea veche avea peste 10 ani. Doar că ăștia noi, deși același număr, au câțiva milimetri mai puțin decât cei vechi.

Deși legăturile îi prindeau și am putut schia cu ei, prinderea era totuși nesigură. Schiurile îmi scăpau uneori nejustificat, adică fără nici o forțare.

Ajuns acasă a trebuit să micșorez distanța dintre cele 2 “legături” (față și spate) la fiecare ski. (reglajul ăla din spate cu șurubelnița, nu era suficient, a fost nevoie să mut legatura din față în alte găuri cu totul, treabă delicată, dar nu imposibil de făcut acasă de către oricine).

Cu puțină atenție, economisiți, cred eu undeva la câteva sute de lei, cu operațiunea asta sau puteți evita cumpărarea de schiuri noi ceea ce face ca operația să fie și mai eficientă.

Aici am pus un semn pentru a măsura adâncimea holzșurubului. E bine să faceți așa pentru a preveni distrugerea schiului ieșind cu burghiul prin talpă.
Aici am făcut o probă la burghiu, la grosimea lui. Burghiul trebuie să fie gros cât e axul holzșurubului căt miezul, fără filet, astfel încât, filetul să sape în materialul schiului ca să prindă bine și să nu se învârtă în gol.
E foarte important să dați semnele corect, aliniate cât se poate de bine și de simetric.

SISTEM DE APĂ CALDĂ SOLARĂ WESTECH: #4 Instalarea automatizării

haivas

Vă spuneam aici (1 2 3) despre epopeea montării sistemului Westech de tuburi vidate pentru apă caldă menajeră.

Am renunțat să mai montez singur pe la jumătatea procesului, în special din lipsă de timp (am stat un an cu jumătate din kit nedesfăcut), niște scule speciale, dar și de know-how în ceea ce privește montarea componentelor de automatizare, masurători și reglaje. A venit o echipă de 2 oameni din Ploiești, specialiști care au rezolvat treaba în jumătate de zi: montat tuburile pe suport, tras conducta flexibilă până jos la boiler, pus automatizarea, vasul de expansiune, senzorii etc. Au umplut instalația cu antigel și au pus-o în functiune. De 3 zile merge brici.

Preț: 1000 lei

Nu știu ce să vă povestesc, ce aveți de învățat din asta, altceva decât că uneori, e bine să-i lași pe specialiști să facă treaba. Mult mai bine decât să-ți prinzi urechile în chestii. Sigur, acum mi se pare și mie ușor după ce am văzut ce și cum se face, dar înainte, așa în orb, după manual… era mai dificil.

Sistemul merge, singur, nu trebuie sa-i fac nimic. Doar dacă plec în concediu, îl trec pe modul de vacanță și răceste singur apa noaptea. Nu e legat la nici o aplicație, dar nici nu sufăr din cauza asta.

Îmi place. Încă o grijă în minus: apa caldă!

Din acoperiș, coboară țevile flexibile până jos la boiler. Pe ele se instalează diverse aparaturi si senzori. Ignorați haosul firelor. N-am apucat să le așez cumva. Sunt puse provizoriu. O să le aranjez.

Instalații. Cum am reparat bateria de la duș

haivas

Într-o seară a început să curgă apă pe la robinetul de apă caldă. Oprit tot, desfăcut. Problemă: Din țevile din zid (PPR cred) ieșeau niște prelungitoare înfiletate până la nivelul faianței. În ele era prinsă bateria.

Unul din prelungitoarele astea s-a măcinat, a putrezit cumva și s-a rupt. Problema mare a fost că a rămas pe filetul de pe teava dinauntru a.î. nu mai puteam înșuruba nimic acolo.

PANICA! Tb să sparg faianța, să scot cotul ăla cu filet metalic să-l înlocuiesc și să pun alt prelungitor. După care reparat zidul, pus faința la loc, chituit etc. Ăsta era worst case scenario.

Dar nici așa nu reușeam pt că n-aveam mașină d’aia pt țevi PPR. Este un aparat special care încălzește tipul ăla de țevi ca să le poți manevra (să pui coturi, prelungitoare, să le îndoi, să le îmbini etc.)

Am încercat tot felul de manevre de curățare a filetului ăla interior, cu teamă și grijă să nu sparg sau să stric filetul. Am pus perie de sârmă pe bormașină (aveam un kit de la Lidlcu chestii d’astea fine, care a stătea degeaba de vreo 2 ani). Am stricat toate periuțele alea de sârmă din el, dar fără prea mare succes. Materialul ăla e sfărâmicios, o mizerie de aliaj din ceva.

În cele din urmă, a doua zi, mi-am luat inima în dinți și am intrat mai tare în el. Cu o daltă mică, am început să dau ușor, dar ferm peste aliajul ăla, să încerc să eliberez măcar începutul filetului. Ușor, ușor, cu grijă să nu-l stric am eliberat tot filetul, am dat de câteva ori mai tare și au sărit bucăți mari de aliaj mizer de pe filetul din teava de PPR. Si mi-am dat seama că e mai casant si mai ușor de spart decât credeam. Am luat alt prelungitor (probabil tot din aliaj infect, voi vedea peste alți 9 ani) și am pus dușul la loc.

Mi-era așa de silă să mă apuc de treaba asta, încât m-am gândit să chem pe cineva s-o facă. Apoi mi-am imaginat dialogul cu un Dorel și prețul și ideile lui crețe și m-am pus pe treabă în stil DIY!