h

Viața e ce se întâmplă în timp ce tu ești ocupat cu alte planuri

Tag: mâncare

Câteva chestii pe care să le faci în caz de pană de curent

haivas

Se anunță zăpezi în perioada următoare așa că e bine să vă gândiți la lucrurile astea din timp. Ce să faci ca să treci cu bine peste o pană de curent de una, 2 sau mai multe zile, pe timp de iarnă, frig, cu drumuri blocate sau greu accesibile. Imaginați-vă că în 2 zile de pană de curent, se termină și mâncarea de la Mega Image. Și apa.

  1. Mâncare. O rezervă de alimente pe care să le păstrați la temperaturi constante, unde să nu înghețe si să nu se strice. O debara, un beci sau ceva similar.
  2. Apă. Printre alimente, cel mai important e să aveți apă, care sa nu fie veche de juma de an și din nou să nu fie înghețată sau să înghețe în lipsa unei surse de încălzire.
  3. În mașină, dacă e nevoie să pleci, am mai spus ce e nevoie.(brichetă, cagulă, pătură, o geaca de rezervă, etc). tipul de mai jos zice ceva si de niște lanțuri pentru bocanci.
  4. Sursă de încălzire. Revenind la casă, în lipsă de curent ai nevoie de o sursă de încălzire care să nu necesite curent sau să ai un back-up de curent pentru a pune în funcțiune o sursă de încălzire. La noi există sobele astea care merg pe butelie (dar cine naiba are o butelie acasă?) Dai drumul la aragaz, daca merge. Pentru apartamente e bine să aveți un aragaz de voiaj, ca cele din Decathlon. Poti izola mai bine o cameră din casă și să stai acolo, poți încălzi ceva din mâncarea de rezervă, te îmbraci bine și încerci să te încălzești acolo cât mai bine, cât mai mult. Cineva sugera să montezi un cort într-o cameră în caz că pana de curent se întinde pe mai multe zile, poti dormi în cort în casă în sacii de dormit pe care ar trebui să-i ai. Stiu că e ciudat și sună aiurea, dar când ți-e frig orice idee de a-ți fi cald, merită încercată.
  5. Grătar. Nu uita că poti găti mâncarea și la grătar, probabil ai pe undeva un grătar de care ai uitat. Poti găti la un foc în grătar, fie el si pe balcon. Aia e, te faci de râs cu grătarul pe balcon, dar ai o masă caldă.
  6. Frigiderul. Deschide frigiderul cât mai rar. Evident că poți stoca mâncarea afară fără să se strice, dar e mult mai bine să o ai în frigider. Deci gândeste-te bine ce vrei sa iei sau să pui înainte de a deschide frigiderul. În felul ăsta îl vei putea folosi chiar câteva zile fără curent.
  7. Surse de lumină. Gândeste-te unde ai brichetele, chibritele lumânările alea parfumate, lanternele și tot ce poate fi o sursă de lumină. Faptul că o să ai lumină o să-ți dea speranță că nu vine sfârșitul lumii și totul va fi ok.
  8. Plictiseala. Ce faci cu ăia mici care dintr-o dată se vor plictisi fără tablete, telefoane și internet? Scoți jocurile de masă, board games. Jucați cărți jocuri, șah, dame, citiți etc.
  9. Comunicare. Inchideți toate telefoanele de la început pt ca nu știi cât va dura. Le deschideți câte unul pe rând în caz de nevoie. Nu uitați că telefoanele au și radio. Puneți căștile si aveți un radio pe baterii pentru a afla ceva știri despre ce se întâmplă.

Micro ferma, iulie 2019

haivas

S-au întâmplat mai multe chestii anul ăsta prin bătătura noastră!

1 – Încercăm să creștem pui de carne. Ziceam că am făcut cușca asta pentru puii de carne. I-am ținut acolo cât au fost mici, apoi după ce au crescut și puteau să fugă de găinile alea mari, ca să nu-i omoare, le-am dat drumu liberi prin curtea mare și acum vânează insecte prin iarbă. Vulpea însă, pentru prima dată a gasit un loc pe sub gard și a luat 5 boboci de rață și vreo 6 pui mai mari. Am astupat locul făcut de ea, și-a făcut altul, l-am astupat și pe ăla… Vedem, cum facem, ea se luptă să supraviețuiască.

2 – Din niște mobilă donată de niște prieteni, am făcut un loc pentru compost. Merge! încet, dar ceva, ceva se întâmplă acolo. Am pus o tură în grădină, chiar dacă nu era chiar gata, dar mai putrezește și acolo, la locul faptei. Asta pentru că am facut curat la găini și gunoiul de acolo de peste iarna l-am pus la compost, aici!

3 – În mod surprinzător, o rață a scos pe ascuns 6 boboci. Într-o lună a mai rămas unu. Restul au ieșit afară prin gaurile gardului și i-a luat o vulpe hămesită si slabă de-mi venea să-i mai dau un pui să mănânce. Cum ziceam, s-a servit ea singură. Încă ne “luptăm” cu ea! Am acoperit de 3 ori, 3 locuri diferite pe unde intra. De 3 zile n-a mai dispărut nici un pui. S-o fi săturat!

4 – Unul din cei 2 cocoși, cel care-l bătea mereu pe celălalt, s-a accidentat cumva la picior și acum șchioapătă. Ăla care lua bătaie, l-a simțit mai slab și a preluat conducerea. L-a bătut până la sânge pe ăsta șchiop, până l-a făcut să se ascundă sub coteț ca să scape. L-am izolat momentan în speranța că-și revine. Partea bună acum e că dimineața mai urlă un singur cocoș, nu doi ca până acum.

5 – Caise avem din belșug. Tot ce cade pe jos, merge la capre, la iepure și la țuică. Cu cele mai bune caise am făcut o tură de gem, încercăm și ceva nectar.

6 – Cireșul și-a făcut treaba și anul ăsta. Avem dulceață de cireșe si 10 l. de cireșată.

7 – Atât păsărilor cât și caprelor, le-am redus rația de mâncare (boabe și lucernă) ca să le forțez puțin să pască mai mult din iarba deja disponibilă în curte. Aparent funcționează. Mai ales la capre unde iarba e mai mică decât în zona unde stau găinile.

8 – Resturile de mâncare de la capre, adică paiele de lucernă, tulpinile pe care nu le mănâncă se adună. Și nu prea am un plan pentru ele. Deocamdată le-am depozitat într-un colț al curții și își fac de treaba prin ele puii de găină după râme și alte insecte. Sper să iasă ceva mraniță de acolo la un moment dat. Dar chiar și așa tot n-am ce face cu atâta. Deci, mai puțină mâncare. La păscut cu ele. (dacă iese mraniță bună, scot la vânzare)

9 – În grădină e frumos. Încep roșiile să se coacă. Am mâncat deja primele roșii. Castraveți deja mănânc de ceva vreme. Coșmelia făcută pentru roșii se ține bine, a trecut peste câteva vijelii destul puternice și pare ok.

10 – La Foișor am făcut o punte, “a deck”, terasă, nu știu cum să-i zic. Arată mai bine acum, restul din jur cred că va trebui placat cu ceva piatră de munte sau poate o gresie. Mai vedem.

11 – Uitasem de zmeură și coacăze

Chestii pe care le poți face ca să ieși din datorii

haivas

Prepper Princess vorbeste despre realitatea din SUA, care uneori se aseamănă cu ce avem noi pe aici, dar nu întotdeauna.

Cele 3 chestii de bază pe care zicea ea ca le poți face sunt:

1- reducerea stilului de viață. Adică scăderea lui, oarecum, renunțând la lucrurile costisitoare.

2- Creșterea venitului. Și aici sunt niște variante.

3- Să ții evidența și să planifici pe ce se vor duce banii. Adică un fel de plan de cheltuieli, în locul unui raport de cheltuieli la sfârșitul lunii.

Să le luăm pe rând:

1- Scăderea stilului de viață: să gătești acasă ca să nu mai mănânci la restaurant, să-ți faci săpunul pentru mașina de spălat, să-ți speli încălțămintea ca să nu-ți mai iei alta, să-ți mai coși unele haine ca să nu-ți iei altele, să-ți iei șampoane ieftine, chestii de machiaj nobrand, pt masculi înseamnă mai puțină bere și șuncă, mai puțin alcool etc.

Ei, pentru noi, toate astea sunt niște chestii de tristă amintire a vremurilor comuniste, când ne coseam șosetele, nu ca să nu ne luăm altele, ci pt că nu găseai altele, cârpeai hainele pt că nu găseai haine peste tot și în general trăgeai de toate bunurile de genul ăsta cât puteai de mult pentru că era o penurie de bunuri de larg consum. Pur si simplu nu se găseau, pentru c-a plătit Ceaușescu datoria externă. Niște cretini!

Acum, sigur lucrurile s-au schimbat. O pereche ieftină de expadrile sau adidași e cât o friptură sau un burger jmecher pregătit de un bărbos, berea e mult mai ieftină și peste tot, hainele sunt ridicol de ieftine și la fel și mâncarea.

Dar și acum poți face chestii ca să-ți reduci cheltuielile din viața de zi cu zi. Citeam undeva că 35% din venitul românilor se duce pe mâncare. Dar asta pentru că venitul e foarte mic. Poți economisi și daca mănânci de acasa sau acasă, dar deasemenea poți înlocui șamponul si balsamul și gelul de duș (fac peste 50 lei astea?) cu un săpun natural de 16 lei. Ca bărbat poți să-ți iei o masină de tuns de vreo 100-200 lei și din 3 tunsori și aranjări de barbă ți-ai scos investiția în mai puțin de 1 lună. Sigur că nu va fi la fel, dar ăsta e un exemplu de sacrificiu.

Poți să mergi mai puțin cu mașina. Oricum mai toate orașele mari sunt imposibile din punct de vedere al traficului. Deci 6-7 luni pe an poți lua bicicleta sau pur și simplu să MERGI PE JOS, economisind și banii de mers la sala de sport. Fiecare își găsește rețeta lui, fiecare stabilește ce e important pentru el, și ce nu, la ce vrea să renunțe și la ce nu.

2- Creșterea venitului: Prepper princes zice ceva de genul: unul sau ambii membrii ai familiei să-și mai ia un jobuleț cum ar veni. Unul mai mic, ocazional, sezonier, de genul, baiatul ăla care are grijă de parcarea yahturilor sau vanzator la magazine în perioada aglomerată de sărbători sau la o spălătorie auto sau poți împărți chiria cu cineva dacă ești singur.

Chestiile astea se potrivesc cu realitatea din România ca nuca-n perete. Dacă lucrezi la o corportație prin București timpul rămas pentru o a 2-a slujbă se numește week-end sau noapte. Deci n-ai timp de a 2-a slujbă sau poți să tragi tare 1 an maxim 2 până clachezi. Orele suplimentarea plătite sunt foarte rar întâlnite. De cele mai multe ori sunt o glumă. Deci și asta pică. Dacă ești bugetar, cel mai probabil ți-e prea lene să mai iei al 2-lea job, mai ales că salariile la stat sunt relativ ok.

Ce poți face în România pentru extra venit?

Asigurări la colegii de birou, dacă mai merge chestia asta. Câtă vreme asta nu te pune pe drumuri și nu-ți generează alte costuri. Dar și aici comisioanele sunt o minciună, o glumă sinistră, jobul ăsta de agent de asigurari, e scursura tuturor joburilor. Dar să zicem că-l faci on the side, adică din mers, cum ar veni și dacă nu curge pică, deci îi iei, nu-i dai. Incă nu s-au mutat toate asigurările pe online, automatizate?

Joburi online. Ceva mai serioase sunt joburile online. Dacă te pricepi să faci ceva online, design, photoshop, programare, mentenanță IT sau alte chestii similare pe care le poți face remote, asta iar e o chestie pe care s-o faci în pauza de prânz, printre pricături, la sfârsitul programului sau mai devreme la job, oricând ai o fereastră de la jobul tău propriu zis. Știm cât de mult se freacă menta și-n corporații, câte ședințe ar putea fi un mail și așa mai departe. Dacă ești bugetar nu mai zic. Timp s-ar găsi!

Produse bio. E o adevărata nebunie pe zona asta. Oricine are acces la grădina lu’ mamaie sau la stupii lu’ tata sau la orice produce mâncare la țară și are mai mult decât îi trebuie, mai vinde și pe la birou. Și chestia asta am văzut-o și la oamenii cu salarii babane, pe poziții de upper middle management, cu multe mii de euro salar lunar. Da, vinzi, miere, zmeură, ouă, carne, zacuscă, vin. Orice! Piața, cumpărătorii, sunt colegii de corporație, de clădire, de departament. Îmi arăta un coleg un live streaming de la stupii lui de la Buzău sau p’acolo. A scos din sertarul de la birou un borcan cu miere. Deci aici s-a ajuns.

Concluzii:

Per ansamblu, stilul nostru de viață e destul de jos ca să mai ai ce să reduci la el astfel încât să facă diferența la buget la nivelul sumelor împrumutate. Sigur dacă ai o rată de 5% din venit se poate, dar nu acolo sunt problemele ci acolo unde ai o rată lunară de 50% din venit și veniturile sunt medii sau mici.

Sursele unui venit suplimentar on-the-side sunt destul de limitate. Dar cea mai mare problemă rămâne timpul liber, timpul disponibil pentru a face și altceva în afară de jobul principal.

Pârtiile de schi de la Straja

haivas

După câțiva ani în care prietenii ne-au tot rugat să mergem la Straja la schi, anul ăsta am cedat și am mers. De fapt am cedat anul trecut pentru că avansul și rezervările le-am făcut din toamnă. Ne-am strâns în total vreo 6 familii.

Schema la care s-au orientat patronii de la Platoul Soarelui din Straja, e următoarea: Ești o familie cu unul sau doi copii, de undeva din pătura firavă de mijloc la populației României și vrei să investești în educația copiilor ceva mai mult. Să zicem că vrei să-i inveți să schieze, dar vrei și tu să schiezi, nu să stai după ei câteva zile pentru că mergi destul de rar la schi și-n plus nici nu te ascultă când le explici cum e cu schiatul!

Ce plătești?

Mergi, așadar, la tabăra de schi Platoul Soarelui din Straja. 8 zile, de duminică până duminică, masă, cazare, mâncare, instructori de schi, echipamente și urcări nelimitate pe pârtie pentru copiii care urmează cursurile de schi. Pentru părinți au reducere de 20% pentru închiriere echipamente și 20% pentru cartele de urcat cu teleschiul, doar cele pt pârtia Platoul Soarelui. Restul sunt separate. Părinții și copii sunt cazați împreună în camere destul de mari, pentru media din România. Nu e lux, sunt decente și suficiente, curățele și foarte, foarte călduroase. Noi țineam geamul deschis destul de mult.

Masa e un “împinge tava” decent la parterul cabanei. Mâncare normală, nimic spectaculos, de tipul mamă-gospodină. Meniu aproximativ fix, cu excepții pentru puștii mofturoși. Micul dejun e tip bufet suedez. Mai mult decât ai nevoie.

Programul este în felul următor: copiii merg la cursuri de schi 3 ore dimineața de la 9 la 12. În tura de dimineață au o pauză mică, în care beau un ceai din partea casei, un ceva să-și tragă sufletul câteva minute. De la 12.00 e pauza mare, cu masa de prânz și program de voie și repaos până la ora 15.00. De la 15.00 la 18.00 încă 3 ore de cursuri de schi tot cu o pauza
mică de ceai la jumătate. După ora 18.00 e program de voie. La 19.00 începe să se servească cina. La orice masă poți schimba meniul de tabără și poți cumpăra la prețul afișat ce vrei tu din ce au ei acolo. Meniul de tabără e inclus și poți primi încă o porție dacă nu te-ai săturat fără să se supere cineva.

În cabană este o sală de conferințe, un spatiu destul de mare, în care seara, de la ora 20.00 copiii se strâng și fac tot felul de jocuri și concursuri împreună cu un animator plătit să-i distreze pe puști. Băi, deci s-au distrat ăștia mici de ti-era ciudă! Părinții, seara stau la un vin fiert, un ceai, o ceva la bar. Barul e tot la parterul clădirii lângă sala de mese cu “împinge tava” .

Cât timp copiii merg la cursurile de schi, părinții pot să facă ce vor ei. Sunt liberi. Noi am schiat, după care am schiat pe alte pârtii, după care am mai schiat puțin și la final spre seară am schiat din nou!

Cum ajungi?

Ajungi cum poți în Lupeni. Majoritatea vin cu mașina pe care o lasă 8 zile în parcarea de la telegondolă. 120 lei, plătești la final. Urci catrafusele în telegondolă (copii sub 6 ani nu plătesc). De la telegondolă, ne-a luat șenilata cabanei (10 lei) cu toate bagajele și ne-a urcat o stradă abruptă până în fața cabanei unde am fost cazați. Strada are vreo 200 m, dar e plină de zăpadă și foarte abruptă. Ar fi fost destul de greu de tras bagajele după tine pe acolo. Poți să iei și rucsaci și trolere, nu râde nimeni de tine.

Cât costă?

Când tragi linie, pare o sumă mare. Dar dacă te uiți la toate avantajele și cele incluse, nu e chiar atât de mult. Bugetul total general pentru o familie de 4, (cu 2 copii) se duce undeva pe la 6000-6500 lei. Cu tot, cu tot inclus, cu banii de benzină până acolo, cu micile cheltuile de pe lângă cabană, cu toate telescaunele și teleschiurile cât poți tu să schiezi!

În SUA există o conferință a homesteader-ilor.

haivas

Homestead-ul e de fapt o gospodărie d’asta mai răsărită de-a noastră, nu chiar o fermă, pentru că scopul principal nu e să vândă produse, chiar dacă o fac, însă scopul este să fie autosuficientă, să producă propria mâncare și eventual venituri pentru alte chestii de care are nevoie și pe care nu le poate produce acolo. (benzină, bani pt curent, scule, etc).

Ei, americanii au un congres național în care se strâng majoritatea țăranilor lor, care apropo, sunt și YOUTUBERI ce produc o GROAZĂ de conținut, și împărtășesc acolo ideile și poveștile lor, promovează un stil de viață liber pe barba fiecăruia prin care să se elibereze de dependența de sisteme, de rețele, etc. Și e cam așa: