h

Viața e ce se întâmplă în timp ce tu ești ocupat cu alte planuri

Tag: natural

Capcană de șoareci

haivas

Acum ceva timp am văzut clipul de mai jos și am tot zis ca o să încerc să văd cum e. Dar n-am avut ocazia până acum, când l-am vazut pe “dușman” în beci. Pisica lăsată acolo nu era o soluție de dorit pe motiv că se lasă cu borcane sparte. Done that anu trecut, un șoarece prins natural de pisică a însemnat vreo 2-3 borcande de gem sparte și nu asta e tagedia, ci strânsul mizeriei care mă enervează cel mai mult. Deci, no thanks!

Anul ăsta, Jerry a intrat înainte să apuc să-i astup eu calea de acces. (de, procrastinarea asta). Anu trecut a ros prin spuma poliuretanică, anu ăsta am pus ciment, dar apucase să intre. Mi-am zis atunci că iată o ocazie bună să încerc capcana asta:

Văzusem clipul de mult și nu mai știam exact detaliile, ci doar principiul. Sigur, neavând unt de arahide am pus Nutela. Care Nutela n-a stat prea mult pe poziție alunecând în apă. După 2-3 zile însă, surpriză!

Asta a fost. Unul singur, la fel ca anu trecut. Vedem la anu dacă mai intră careva după ce am izolat potențiale căi de acces cu ciment.

Pe lângă casă 2012 vs 2019

haivas

Am găsit niște poze vechi și am încercat să le compar cu unele mai recente din aproximativ aceleași unghiuri. Ideea e că mi se pare incredibil cât de multe s-au schimbat în anii ăștia, majoritatea doar pentru că n-am stat noi degeaba și am avut tot timpul câte ceva de făcut. (mai puțin drumul, ăla e balastat de primărie, deși primul strat de piatră e pus tot de noi).

România se schimbă simțitor, în mod natural, cam la 10 ani. Atât putem! Nu așteptați mai mult, pentru că nu se poate. Știu sunt excepții pe ici pe colo, dar în general, cam ăsta e ritmul.

Altfel, dacă n-aveți ce face cu viața voastră, mutați-vă la casă. 😀

Chestii pe care le poți face ca să ieși din datorii

haivas

Prepper Princess vorbeste despre realitatea din SUA, care uneori se aseamănă cu ce avem noi pe aici, dar nu întotdeauna.

Cele 3 chestii de bază pe care zicea ea ca le poți face sunt:

1- reducerea stilului de viață. Adică scăderea lui, oarecum, renunțând la lucrurile costisitoare.

2- Creșterea venitului. Și aici sunt niște variante.

3- Să ții evidența și să planifici pe ce se vor duce banii. Adică un fel de plan de cheltuieli, în locul unui raport de cheltuieli la sfârșitul lunii.

Să le luăm pe rând:

1- Scăderea stilului de viață: să gătești acasă ca să nu mai mănânci la restaurant, să-ți faci săpunul pentru mașina de spălat, să-ți speli încălțămintea ca să nu-ți mai iei alta, să-ți mai coși unele haine ca să nu-ți iei altele, să-ți iei șampoane ieftine, chestii de machiaj nobrand, pt masculi înseamnă mai puțină bere și șuncă, mai puțin alcool etc.

Ei, pentru noi, toate astea sunt niște chestii de tristă amintire a vremurilor comuniste, când ne coseam șosetele, nu ca să nu ne luăm altele, ci pt că nu găseai altele, cârpeai hainele pt că nu găseai haine peste tot și în general trăgeai de toate bunurile de genul ăsta cât puteai de mult pentru că era o penurie de bunuri de larg consum. Pur si simplu nu se găseau, pentru c-a plătit Ceaușescu datoria externă. Niște cretini!

Acum, sigur lucrurile s-au schimbat. O pereche ieftină de expadrile sau adidași e cât o friptură sau un burger jmecher pregătit de un bărbos, berea e mult mai ieftină și peste tot, hainele sunt ridicol de ieftine și la fel și mâncarea.

Dar și acum poți face chestii ca să-ți reduci cheltuielile din viața de zi cu zi. Citeam undeva că 35% din venitul românilor se duce pe mâncare. Dar asta pentru că venitul e foarte mic. Poți economisi și daca mănânci de acasa sau acasă, dar deasemenea poți înlocui șamponul si balsamul și gelul de duș (fac peste 50 lei astea?) cu un săpun natural de 16 lei. Ca bărbat poți să-ți iei o masină de tuns de vreo 100-200 lei și din 3 tunsori și aranjări de barbă ți-ai scos investiția în mai puțin de 1 lună. Sigur că nu va fi la fel, dar ăsta e un exemplu de sacrificiu.

Poți să mergi mai puțin cu mașina. Oricum mai toate orașele mari sunt imposibile din punct de vedere al traficului. Deci 6-7 luni pe an poți lua bicicleta sau pur și simplu să MERGI PE JOS, economisind și banii de mers la sala de sport. Fiecare își găsește rețeta lui, fiecare stabilește ce e important pentru el, și ce nu, la ce vrea să renunțe și la ce nu.

2- Creșterea venitului: Prepper princes zice ceva de genul: unul sau ambii membrii ai familiei să-și mai ia un jobuleț cum ar veni. Unul mai mic, ocazional, sezonier, de genul, baiatul ăla care are grijă de parcarea yahturilor sau vanzator la magazine în perioada aglomerată de sărbători sau la o spălătorie auto sau poți împărți chiria cu cineva dacă ești singur.

Chestiile astea se potrivesc cu realitatea din România ca nuca-n perete. Dacă lucrezi la o corportație prin București timpul rămas pentru o a 2-a slujbă se numește week-end sau noapte. Deci n-ai timp de a 2-a slujbă sau poți să tragi tare 1 an maxim 2 până clachezi. Orele suplimentarea plătite sunt foarte rar întâlnite. De cele mai multe ori sunt o glumă. Deci și asta pică. Dacă ești bugetar, cel mai probabil ți-e prea lene să mai iei al 2-lea job, mai ales că salariile la stat sunt relativ ok.

Ce poți face în România pentru extra venit?

Asigurări la colegii de birou, dacă mai merge chestia asta. Câtă vreme asta nu te pune pe drumuri și nu-ți generează alte costuri. Dar și aici comisioanele sunt o minciună, o glumă sinistră, jobul ăsta de agent de asigurari, e scursura tuturor joburilor. Dar să zicem că-l faci on the side, adică din mers, cum ar veni și dacă nu curge pică, deci îi iei, nu-i dai. Incă nu s-au mutat toate asigurările pe online, automatizate?

Joburi online. Ceva mai serioase sunt joburile online. Dacă te pricepi să faci ceva online, design, photoshop, programare, mentenanță IT sau alte chestii similare pe care le poți face remote, asta iar e o chestie pe care s-o faci în pauza de prânz, printre pricături, la sfârsitul programului sau mai devreme la job, oricând ai o fereastră de la jobul tău propriu zis. Știm cât de mult se freacă menta și-n corporații, câte ședințe ar putea fi un mail și așa mai departe. Dacă ești bugetar nu mai zic. Timp s-ar găsi!

Produse bio. E o adevărata nebunie pe zona asta. Oricine are acces la grădina lu’ mamaie sau la stupii lu’ tata sau la orice produce mâncare la țară și are mai mult decât îi trebuie, mai vinde și pe la birou. Și chestia asta am văzut-o și la oamenii cu salarii babane, pe poziții de upper middle management, cu multe mii de euro salar lunar. Da, vinzi, miere, zmeură, ouă, carne, zacuscă, vin. Orice! Piața, cumpărătorii, sunt colegii de corporație, de clădire, de departament. Îmi arăta un coleg un live streaming de la stupii lui de la Buzău sau p’acolo. A scos din sertarul de la birou un borcan cu miere. Deci aici s-a ajuns.

Concluzii:

Per ansamblu, stilul nostru de viață e destul de jos ca să mai ai ce să reduci la el astfel încât să facă diferența la buget la nivelul sumelor împrumutate. Sigur dacă ai o rată de 5% din venit se poate, dar nu acolo sunt problemele ci acolo unde ai o rată lunară de 50% din venit și veniturile sunt medii sau mici.

Sursele unui venit suplimentar on-the-side sunt destul de limitate. Dar cea mai mare problemă rămâne timpul liber, timpul disponibil pentru a face și altceva în afară de jobul principal.

Care e legătura între coada vacii și spălatul pe dinți cu apă plată de la Mega Image?

haivas

Iarna e cel mai nasol sezon pentru crescătorii de animale. Rationalizezi mâncarea, îngheață apa și trebuie să le strângi rahatul mai des, mai mult.

Ce fac oamenii cu gunoiul de la grajd?

Majoritaea, nimic! Unii îl depozitează și fac îngrășământ, dar altora le e lene să mai aibă și grija asta și-l aruncă aiurea, pe câmp sau pe malul Argeșului, de exemplu. Fie țărani, fie mici ferme, dar cel mai probabil, toți!

Și ce s-a întâmplat? S-au topit zăpezile la munte, s-au umflat râurile și pârâurile, Argesul a crescut și a început să adune de pe maluri toate mizeriile aruncate de “oameni” în natură, printre care și acest gunoi de grajd! Adică bălegar și pipi amestecat cu paie, cel mai adesea. Rostul paielor, fiind acela că ajută la strângerea gunoiului.

Mergând mai departe la vale, apa Argeșului, plină de mizeriile astea, ajunge la stația Apa Nova din București. Sistemele automate (visez eu, habar n-am cum se întâmplă, dar să zicem) detectează o concentrație de amoniu peste limită. După care cineva natural sau inteligența artificială, ia decizia să suplimenteze doza de clor din apă.

Mamicool și taticool, observă că apa pute prea tare a clor și dau pe grup! Chestia se viralizează și o trezește din somn pe ministresa sănătății și pe ăia de la Apele Române, care profită de moment să i-o mai dea la gioale lu’ Firea și dau un anunț:

specialiștii recomandă locuitorilor Capitalei ca apa din rețeaua publică să nu fie folosita pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală.

Și așa ai ajuns de la coada vacii să te speli pe dinți vreo 2 zile cu apă plata de la Mega Image.

Ce învățăm din povestea asta?

Ca de obicei. Civilizația atârnă un fir de ață, de niște cozi de vaci. Imaginați-vă un dezastru de tipul ăsta care durează ceva mai mult. Doar legat de apă, de Argeș. In 2-3 zile, dispare toată apa din magazinele din București. Se scumpește și nu se mai găsește. Producătorii nu mai fac față. Toate izvoarele și fântânile din București sunt asaltate de cetățeni. Cozi, scandal, poliție, jandarmerie, “să se dea o sticlă la fiecare să ajungă la toți”, apar speculanții din Ilfov care vând apă din puțurile lor din curte și așa mai departe.

Acum înmulțiți treaba asta cu o pană de curent și adio bune maniere, bun simț și civlizație!Acum fuguța și umpleți cada cu apă, umpleți 2-3-5 sticle de plastic de 5L cu apă.

Taticool: ce să faci când a ieșit tot din pampers până la ceafă

haivas

Citeam ieri chestia asta și mi se părea aiurea să plângi că stai 3 ore cu 2 copii după X ani de blog de părințeală.

Sigur mai e și varianta în care “te alinți” puțin pentru trafic și clicuri, dar nu știu care e mai nasoală.

Eu vreau doar să le spun ce cred eu c-ar trebui să facă tăticii atunci când ăla/aia mic/ă a făcut în pampers ceva moale și maro și din varii motive (că n-a fost bine strâns pampersul, că s-a rupt, că e cu un număr mai mare etc.) toată chestia maronie și parfumată a ajuns pe sub body  pe spatele micțului până spre ceafă. Am pățit-o de vreo 2 ori, cred.

În primul rând verifici! Dacă mirosul e mai puternic decât de obicei, ai șanse mari să câștigi o experiență unică. Cu cele 2 degete ca o pensetă, te uiți pe sub body, pe la ceafă. Cu grijă! Dacă vezi ceva ce n-ar trebui să fie atât de sus pe spate, ai câștigat! Îl pui frumos în fund, dacă poate să stea, și…

…dai drumul la duș și potrivești apa. O lași așa să curgă ușor.Vezi tu care e temperatura potrivită, fie cu un termometru, iar dacă nu ai testezi pe pielea ta, undeva unde e pielea mai subțire. Apa să fie călâie.

Pregătești terenul. Te duci la masa de înfășat și scoți multe șervețele umede și parfumate. 10-20 dacă e cazul, să miroasă cât mai frumos.

Îl iei pe micuț frumos, de sub braț și-lduci pe masa de înfășat sau acolo unde-l schimbi de haine de obicei. Desfaci frumos body-ul (dacă e d’ăla care iese pe cap, te-ai scos. :)) Dacă e d’ăla care se desface la spate sau în lateral e mai bine.

Loose de dump. După ce dai body-ul jos desfaci și pampersul și-l ștergi cu jumatate din șervețelele pregătite. Apoi ai 2 variante:

  • fie strângi body și pampers cu totul într-o minge de parfum și le arunci cu totul.
  • fie, dacă vrei să păstrezi body-ul cu Taticool, arunci doar pampersul și body-ul îl pui deoparte, undeva departe să nu-și bage ăla micu mâna în el cât îl ștergi

După ce ai dat grosul jos de peste tot (da, e ok să porți un clește pe nas, e socialmente acceptabil, în situația dată) îl iei pe micut, tot așa de sub braț, cum ridică o macara chestiile pe șantier și îl duci la duș. Îi dai puțin cu apă pe la picioare să priceapă și el ce se întâmplă, nu să-l șochezi direct cu apa în cap și apoi clătești cu multă, multă, multă apă. Nu în cădiță, nu în lighean, că nu vrei să se strângă apa aia nicăieri. Vrei să se scurgă, să se ducă-n Dâmbovița sau oriunde se deversează apa la voi în oraș.

Apoi dai și cu ceva șampon de copii cu chimicale sau cu orice săpun natural (cât de naturale or mai fi și astea.)

Dacă ești singur e mai greu. În funcție de cât e de mic, poți să-l pui pe burtă pe antebrațul tău, cu capul spre cot. Și poți să-l speli așa pe spate și peste tot.

Dacă sunteți amândoi, e mai simplu. Unu-l ține, cu mâinile de subraț și celălalț în spală cu dușul.

Concluzii

Puneți pamperși de mărimea potrivită.

Nu trageți prea tare de scutec; se pot rupe elasticele alea și așa poți ajunge în scenariul de mai sus.

Verifică-l des. E posibil să descoperi dezastrul înainte de a fi prea târziu să părăsească “incinta”.

Schimbați des aroma șervețelelor parfumate. Mie îmi venea să vomit când miroseam o anumită marcă de șervețele. Creierul asocia mirosul lor cu treaba aia rușinoasă din pampers!