Viața e ce se întâmplă în timp ce tu ești ocupat cu alte planuri
Se plângeau unii la un moment dat că pușcăriile noastre sunt aglomerate, că sunt prea mulți etc. Uite aici o soluție: De vreme olandezii sunt băieți buni și n-au timp de prostii, le-au rămas libere câteva pușcării, pe care noi sunt sigur că am avea cu cine să le populăm. În mod cert ni le-ar închiria la un preț modic. 🙂
Dintotdeauna. Dar ca biciclist le mai urăsc încă o dată. Dacă mă întrebați pe mine, dreptul la coloană oficială ar trebui sa aibă Președintele și Primul Ministru, și doar în situații de urgență (calamitate, război, amenințări la persoana lor, etc). Restul? mai încetuț că-i mai draguț! Adică ce urgența are Preafericitul? De ce are el nevoie de coloană oficială? Cade cerul, sau ce?
Mi se pare un afront maxim din partea celor care au privilegiul ăsta. Folosind coloana oficială ei ne zic așa: "stați băi acolo fraierilor, stați în trafic, noi trecem, că noi suntem mai jmecheri decât voi fraierilor. Stați pe loc muritorilor. Noi suntem zei aici, trecem când vrem cum vrem." Eu așa percep.
Aș fi tare curios să văd niște calcule corporatiste cu privire la costurile coloanelor oficiale dintr-o lună sau un an. Dar un excel d'ăla serios, un business case ca lumea, care să prindă costurile cu benzina, cu salariile tuturor oamenilor angrenați în coloana oficială, câți man/day, câți bani pierd ăia care așteaptă, tot, tot, tot. Și dup'aia cu calculele alea mers și strâns semnături pentru modificat legea asta cu coloanele oficiale.
Apropo, era o inițiativă a nu mai știu cui care ar fi trebuit să fie încă din 1990, de a schimba legea care reglementează inițiativa cetățenească. Adică să fie mai ușor tuturor să înainteze propuneri legislative. Sper să le iasă!
La cererea publicului am să descriu mai jos informațiile pe care le am despre sistemele de producere a energiei (electrice) prin panouri fotovoltaice și eoliene, așa numitele sisteme hibrid (nu iau in calcul microhidrocentralele, pentru că sunt un caz aparte).
Trebuie spus de la început că:
– n-am pregătire teoretică în domeniul (sunt umanist prin formare).
– n-am pretenția ca informațiile sunt 100% corecte, așa că nu săriți la beregată
– nici măcar nu am un astfel de sistem propriuzis, la mine acasă, încă. Dar sunt pe punctul de a-l începe.
Exista două situații în care funcționează astfel de sisteme:
1- On-grid, adica sistemul este conectat la rețeaua publică de electricitate.
2- Off- grid, când sistemul hibrid nu este conectat la rețea, energia produsă urmând a fi gestionată local.
Sistemul On-grid
Despre ăsta chiar nu știu nimic, decât că presupune existența unor surse de producere a energiei (panouri fotovoltaice și/sau turbine eoliene) și a unui contoar special cu dublu sens ( adică înregistrează ce primești de la rețea, dar și ceea ce bagi în rețea.) Un astfel de contoar, cică ar costa în jur de 4000€, îl iei de la ENEL. Deci se poate, în sfârșit și la noi chestia asta. Teoretic. Și ar mai fi problema că tu produci curent continuu, la 12 sau 24V si trebuie sa verși în rețea curent alternativ și asta o faci printr-un invertor.
Avantaje:
– daca ești conectat la rețea nu-ți faci griji că rămâi fără curent.
– nu-ți bați capul cu soluțiile de stocare a energiei
– nu ești forțat să produci o anumită cantitate de energie.
Dezavantaje:
– nu-ți oferă independență energetică. De ex. în cazul avariilor la rețeaua publică.
– dacă nu produci suficient, e posibil să platești ceva la factura ENEL, sigur mai puțin, dar ideea este să nu plătești nimic ca să se justifice investiția. Să ieși pe plus într-un fel sau altul. (nu știu dacă îti dau ei bani, cred ca mai degrabă nu te taxează, atunci când ar trebui.) Cred că există o metodă de conciliere.
Sistemul Off-grid
În cazul sistemului off-grid, lucrurile sunt puțin mai complicate, pentru că ce produci, aia consumi. Și dacă nu produci suficient, trebuie să ai rezerve pentru zile negre, fără soare și fără vânt.
Așadar, pentru clima din România avem nevoie de următoarele:
1. Panouri fotovoltaice. Aici iar e o chestie de opțiune. Poți alege să ai multe panouri fotovoltaice de putere mai mică și mai ieftine/bucată sau poți alege să ai mai puține de putere mai mare (100-200 watts). Daca iei mai multe mici ai avantajul că în caz de grindină foarte puternică sau din orice alte motive, dacă se sparge unul, nu pierzi atât de mult, în schimb ai nevoie de mai mult spațiu, mai multe fire de conectare la baterii, mai mult praf/zăpadă de dat la o parte. La cele de puteri mai mari lucrurile stau invers. Pentru minimizarea pierderilor în cazul distrugerii mecanice a panourilor mă gândesc la o asigurare a acestora. Nu știu dacă la noi se practică, dar teoretic, n-ar trebui să fie probleme.
Avantaje:
– dacă ai suficiente panouri, ele pot produce mai mult decât consumi în zilele de vară sau oricând este soare.
– au o durată de viață destul de mare (aprox 25 de ani cu o eficiență de 80% din cea inițială).
– nu produc zgomot,
– e mai usor să le găsești un loc (pe acoperiș, terase, sau chiar pe sol cu orientare spre Sud)
Dezavantaje:
– Iarna o cam freaca la rece panourile, daca nu soare. De ex. un panou de 80 w/h (în luna iulie), într-o zi mohorâtă de iarnă, fără soare îți poate aduce aproximativ 10-15w/h.
– necesită mentenanță. Curățat de praf și zăpadă.
2. Turbină eoliană. În cazul turbinelor eoliene, ești puternic conđiționat de vecinătăți. Locul ideal pentru ele fiind în spații deschise și desigur cu vânt suficient!
Avantaje:
– De regulă turbina poate produce mult curent. Pentru sisteme rezidențiale poți avea de ex. o turbină eoliană care să-ți producă în condițiile necesare de la 500 la 3000 watt pe oră.
– iarna turbina este vioara întâi, deoarece ziua e mai scurtă și soarele mai rar la vedere, pentru panourile fotovoltaice.
– marele avantaj al turbinei este că ea poate produce și noaptea, când tu nu prea consumi. Și iarna, noaptea e mai lungă.
Dezavantaje:
– Turbina, necesită și ea mentenanță și niște echipamente de protecție pentru situațiile în care vântul este prea puternic.
– Iarna se poate depune gheață pe pale, care gheață, poate "zbura" de pe pale când aceasta se învârte, și D-zeu cu mila unde nimerește gheața aia. Din nou asigurare la casă.
– Apoi, turbina face ceva zgomot, fapt care poate fi o problemă pentru tine sau pentru vecini.
Stocarea energiei
Principala problemă a soluțiilor de producere a energiei verzi, și nu numai, este stocarea ei pentru perioadele în care producția scade. În cazul soluțiilor rezidențiale energia se stochează în acumulatori cu tehnologie "deep-cycle".
Avantaje:
– îți oferă independență energetică pe o perioadă de timp direct proporțională cu dimensionarea sistemului. Când tot satul e în beznă și urlă că i s-a oprit centrala riscând să înghețe în casă, tu te lăfăi cu luminile aprinse și stai pe net.
Dezavantaje:
– Acești acumulatori au o perioadă de viață relativ scurtă, aproximativ 5 ani în parametrii inițiali și nu sunt deloc ieftini, ca de altfel nici restul componentelor sistemului.
– trebuie depozitați în spații dedicate. Vorbim de curent… destul de mult curent cât să te prăjești sau să iei foc. De aceea trebuie atenție maximă și foarte bine izolați de frig (nu prea le place frigul) și de chestii care se pot aprinde ușor.
Pe lângă astea mai ai nevoie de un regulator de încărcare și de un invertor, fiecare dimensionate pe măsura sistemului.
foto
Consumatorii
Consumatorii sunt o altă componentă destul de importantă. S-a demonstrat că e mai eficient să schimbi consumatorii mari de curent cu unii mai noi, care consumă mai puțin, decât să produci curent pentru cei existenți.
– De ex. în cazul meu, unul din marii consumatori este mașina de spălat, care are intrare pentru apă rece, pe care o încălzește cu o rezistență electrică. Mașina asta în curând va fi schimbată cu una cu bule de aer, care are intrare de apă rece + intrare de apă caldă, pe care tu o poți obține fie solar, fie dintr-o centrală pe lemne, oricum, nu prin curent. Consumul se diminuează drastic, iar din experiența mea mai veche, cred că aceste mașini spală mai bine decât restul. Nu mi-e clar de ce nu sunt mainstream încă…
– Pompa care-mi scoate apa din puț. Cred că o să trec pe una la 12 V, pentru că este un consumator care va porni destul de des și în felul ăsta diminuez pierderile pe care le are invertorul.
– Iluminatul. La un calcul simplu și banal, costurile cu iluminatul dintr-un apartament de bloc, reprezintă aproximativ 20% din totalul facturii ENEL. Astfel am trecut iluminatul pe 12 V folosind leduri de la Bridgelux. Cam scumpe ( între 40-120 ron), dar cu durata de viata de 50 000 de ore. Adică aproape forever.
– Pompa de la centrala pe lemne care împinge apa în instalație, va fi și ea la 12 V. Pompele la 12V sunt destul de rare, ele pot fi înlocuite cu o soluție in-house. Unei pompe normale, la 220v, i se poate atașa un motoraș la 12V. Motorașul poate fi luat de la mașini (cel care actioneaza ștergătoarele de parbriz) sau din altă parte, însă trebuie dimensionat în funcție de necesitatea pe care o ai de la pompa, în funcție de debitul de care ai nevoie.
– Apa caldă. Va fi și ea desigur produsă solar, în zilele cu soare, sau de la centrala cu lemne. Sunt sisteme care-ți produc apă cladă solar chiar si la -15C, daca e soare. Un boiler mixt, cu serpentina, este must have, în cazul acestor sisteme. Există soluții de producere a apei calde menajere (ACM) fără să ai nevoie de curent. Lângă tuburile vidate care încălzesc apa, unele sisteme au și un rezervor (exterior), iar apa caldă vine în instalație prin cădere, singura condiție fiind ca aceste panouri de apă caldă să fie montate deasupra celui mai înalt consumator de apă caldă. Presiunea însă, va fi dată de distanța de la care are loc "căderea". Pentru zielele de vară, când apa aproape că fierbe, rezervorul respectiv este prevăzut cu o supapă de presiune. Cum eu nu sunt chiar atât de minitehnicus, probabil voi lua pompe la 12 V din comerț.
Restul consumatorilor, frigider, laptop, telefoane, aspirator, prajitor de paine, blender, etc. vor rămâne pe circuitul de prize la 220v, curent care va ieși din invertor.
Cam atât… dacă aveți ceva de adăugat, întrebat… tastați cu încredere.