De-a lungul timpului am facut tot felul de experimente legat de cum creștem roșiile, de la șanțuri inundate cu apă și araci ( de lemn, de fier, de plastic etc.) și până la varianta de azi.

Am avut și doi pari cu o sârmă între ei și de sărma aia legat fiecare fir de roșie. Nu mi-a plăcut.

Anul trecut am făcut un schelet din lemn si de sus am legat sfori pe care le-am înfășurat în jurul plantei. Sistemul ăsta mi-a plăcut cel mai mult și am decis să rămânem la el decocamdată. Așadar, anul ăsta am făcut o treabă mai serioasă în același sens:

Ce ar fi de reținut aici este felul în care am prins în pământ stâlpii de pe mijloc. Pentru că nu avea sens să iau stâlpi la fel de groși ca cei de pe margine și pentru că nu am gasit suporți de stâlpi din tablă pe dimensiunea stalpilor mai subtiri și pentru că suporții ăia oricum sunt destul de scumpi, am ales o variantă pentru săraci:

4 lei un capăt de teava de scurgere de 30-40 cm. Am luat 8 bucăți și 2 spray-uri de spumă poliuretanică. Am facut o groapa în pamant chiar cu bucata aia de teava de scurgere (pamantul era moale), am fixat teava în sol, am pus stalpul în teava și i-am dat cu spumă. L-am tinut puțin drept pânâ s-a întărit puțin spuma aia… și aia a fost. Am taiat excesul de spumă, am dat cu ulei ars, gasit prin magazie de câtiva ani. (chiar nu stiam ce o sa fac cu el, dar știam ca e valoros.) Și cam aia a fost.

Ideea de bază este urmatoarea: Lemnul putrezește cel mai repede și mai ușor la suprafata solului, acolo unde este de obicei cea mai multa umezeală și unde are loc înghețul și dezghețul cel mai des. Daca ai o soulție să eviți cât de cât chestiile astea, lemnul va avea viață mai lungă.

Aici o sa pun o poză dupa ce dau și cu baiț pe lemne!