Viața e ce se întâmplă în timp ce tu ești ocupat cu alte planuri
Revin scurt cu feed-back la sistemul de apă caldă solară de la Westech pentru ca am avut câteva zile de toamnă. Ieri, a fost înnorat, cu maxime de sub 20C și minime sub 10C ( chiar 4C dimineață).
După o astfel de zi, seara, apă caldă avea 26C, ceea ce pentru mine e suficient pentru duș. Deci sistemul e ok și pe timp de toamnă, înnorat.
Vă spuneam aici (1 2 3) despre epopeea montării sistemului Westech de tuburi vidate pentru apă caldă menajeră.
Am renunțat să mai montez singur pe la jumătatea procesului, în special din lipsă de timp (am stat un an cu jumătate din kit nedesfăcut), niște scule speciale, dar și de know-how în ceea ce privește montarea componentelor de automatizare, masurători și reglaje. A venit o echipă de 2 oameni din Ploiești, specialiști care au rezolvat treaba în jumătate de zi: montat tuburile pe suport, tras conducta flexibilă până jos la boiler, pus automatizarea, vasul de expansiune, senzorii etc. Au umplut instalația cu antigel și au pus-o în functiune. De 3 zile merge brici.
Preț: 1000 lei
Nu știu ce să vă povestesc, ce aveți de învățat din asta, altceva decât că uneori, e bine să-i lași pe specialiști să facă treaba. Mult mai bine decât să-ți prinzi urechile în chestii. Sigur, acum mi se pare și mie ușor după ce am văzut ce și cum se face, dar înainte, așa în orb, după manual… era mai dificil.
Sistemul merge, singur, nu trebuie sa-i fac nimic. Doar dacă plec în concediu, îl trec pe modul de vacanță și răceste singur apa noaptea. Nu e legat la nici o aplicație, dar nici nu sufăr din cauza asta.
Îmi place. Încă o grijă în minus: apa caldă!
Din acoperiș, coboară țevile flexibile până jos la boiler. Pe ele se instalează diverse aparaturi si senzori. Ignorați haosul firelor. N-am apucat să le așez cumva. Sunt puse provizoriu. O să le aranjez.
Am ajuns la un oarecare impas în procesul de montaj al sistemului Westech, pentru că am dat peste un sistem ce cuplare pe care nu l-am mai întâlnit în cariera mea de DIY instalator.:)
Sistemul vine cu niște țevi flexibile ca astea:
Panoul de pe acoperiș are niște ieșiri de cupru ca astea:
Eu am o grămadă de fitinguri pe care trebuie să le potrivesc ca un puzzle astfel încât să montez aerisitorul automat în punctul cel mai de sus al instalației, vasul de expansiune jos în camera tehnică, pompa de circulare a antigelului și sistemul de gestionare automată a întregii instalații.
Dilema era cum naiba leg țevile alea flexibile de ieșirile de la panou. Și se pare că prin racordurile astea de cupru cu inel. Mie mi se părea că nu prea se leagă, fiind metal pe metal. În același timp, nici garniturile din orice material ar fi, nu prea au ce căuta pe acoperiș. Cu temperaturile alea și cu toate ultravioletele în maxim 2 ani se aleagea prafu de orice.
Nici țevile flexibile nu au o formă conică pe care să zici că se pliază inelul ăla, cum am mai văzut cu alte ocazii. Deci era ceva nou și e destul de rar întâlnit. D’aia, vă zic și vouă ipoteza mea: RACODURILE ALEA CU INEL SE PRIND DE TEVILE FLEXIBILE FIX AȘA, PRIN PRESARE, STRÂNGERE.
DAR doar ca să fiu eu sigur că ce-am găsit pe net se confirmă: Știți pe cineva care a mai lucrat cu sistemele astea? E așa cum bănuiesc eu că e?
Undeva prin vară am comandat un kit de produs apă caldă menajeră solar, cu ajutorul unor tuburi vidate. (O să explic în alta articol cum functionează).
Kitul conține:
TOTAL GENERAL = 7600 lei
Boilerul l-am montat. Acum am trecut la montarea tuburilor pe acoperiș.
Pasul 1. În primul rând construiești cadrul acela metalic jos, pe ciment unde ai puțin loc. Nu e nimic complicat, trebuie doar să-l montezi pe lungimea tuburilor e care le ai. Ai multe puncte de reglaj astfel încât să n-o zbârcești prea rău. E indicat așa decât să faci operațiunea asta în condiții de acoperiș.
Aici vreau să dau 2 bile negre pt Westech, respectiv firma de curierat.
1- au livrat instrucțiuni de la alt sistem de prindere, în limba germană, cu niște piese pe care nu le am în kit. Norocul meu e că am mai pus sisteme de fixare pe acoperiș și nu mă poticnesc în chestiile astea.
2- 2 tuburi au ajuns sparte deși pe cutie scria MARE: FRAGILE GLASS, handle with care. Sau așa ceva. Nu se sparg așa ușor erau fixate în forme de polistiren. Deci numai cu grijă nu s-au purtat cu ele.
Revenind la ce spuneam, cadrul se montează relativ ușor.
Pasul 2 e să-l urci pe acoperiș, etapă de care unii se sperie. Eu l-am cântărit ochiometric de jos. L-am luat pe sus și am estimat dacă mă pot descurca cu el în condiții de stat pe tablă pe acoperiș. Singur. Și am estimat că e ok.
L-am legat cu niște cordelina (o bucată legată de colțuri iar altă bucată, mai lungă, am legat-o de mijlocul acestei bucăți, astfel încât ea să formeze un trinughi cu partea cea mai grea a cadranului, care am zis eu că e bine să fie în sus.) și m-am suit pe acoperiș. Am coborât de acolo altă sfoară. Am rugat-o pe doamna să o lege de cordelina de jos ca să o pot aduce pe acoperiș. Am prins cordelina și din câteva salturi am reușit să prind cadranul cu mâna. L-am tras ușor pe acoperiș și apoi l-am asigurat cu sfoara de coș. El nu aluneca fiind destul de greu. Dar totuși l-am pus pe direcția veluxului, în caz că o lua la vale să se oprească în tocul ferestrei velux.
Pasul 3 este să nimerești căpriorii. E ce-l mai riscant și mai provocator pas din toată etapa asta. Primul șurub l-am nimerit puțin câș, ca să se înșurubeze în căprior. Un preț prea mic plătit pentru siguranța de care are nevoie sistemul. Restul i-am nimeric mai bine, dându-mi seama cam pe unde vine mijlocul căpriorului de sub tablă.
Etapa următoare este să trec cu racordurile prin tablă și să cobor cu ele până în camera tehnică. Probabil va trebui să sudez pe capetele alea de cupru niște nipluri de cupru de care să prind racordurile flexibile izolate. Dar asta în episodul următor.
